Premierul Cîțu declanșează o criză politică? Se pare că da…

Criză politica ne trebuia! Mai bine se ocupau de vaccinare cei din guvern (mai din timp…), că se vede clar cum mor iar oamenii de la boala COVID (vor muri și de altele dacă se umplu iar secțiile ATI și nu se mai spitalizează decât bolnavi pandemici)… Se pare însa că ei la capitala văd altfel lucrurile… Sau, în fine, premierul Florin Cîțu căruia i s-a cășunat pe ministrul Justiției și l-a înlăturat.

Acuma trebuie să recunoască și Stelian Ion, cu toți colegii lui USR PLUS, că nu s-a dat peste cap să miște ceva în sensul bun prin justiție (unele sunt încă asa cum le-a cerut Dragnea, și s-au făcut fix așa, iar noi nu am uitat în ce Românie trăiam atunci).

În plus, oamenii simpli vor spune că proiectul pretext de demitere a ministrului de la Justiție, cel despre care susține premierul liberal că era musai să intre ca ordonanță de urgență, putea să aștepte vot în parlament, că nu au turcii pe la țară…

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Guvernul pregătește normalizarea vieții în România

*Vaccinarea este cea mai bună metodă, a subliniat de mai multe ori în conferința de astăzi premierul Florin Cîțu * În lunile mai și iunie intră în țară peste 8 milioane doze de vaccin antiCOVID * România ar putea reveni la normalitate din 1 iunie 2021 dacă vaccinarea decurge bine

Premierul Florin Cîţu (foto) a declarat astăzi, în conferință de presă transmisă LIVE pe Facebook (nota red. Evit să mai dau „share” pe pagina noastră din cauza idioțeniilor din comentarii… e clar că unele sunt de la Troli, dar altele demonstrează că avem o problemă cu educația și bunul simț!) că de la data de 1 iunie se dorește revenirea la normalitate a României. Pentru clarificarea măsurilor și metodelor care vor conduce la acest aspect se formează un Comitet interministerial, sub coordonarea sa, condiția fiind vaccinarea populației în procent cât mai mare. Sunt deja pregătite, urmând să soseasca în țară, dozele necesare de vaccin antiCOVID. Pentru ca oamenii să înțeleagă utilitatea vaccinării, în special în mediul rural s-ar putea solicita și implicarea bisericii, a mai spus premierul. „Anunț constituirea unui Comitet interministerial, sub coordonarea premierului, care să asigure de la 1 iunie revenirea la normalitate a României. Aceasta este prima bornă pentru revenirea la normalitate”, a declarat Florin Cîțu.

Măsurile de siguranță sanitară luate și aplicate până acum în acest al treilea val al pandemiei dau rezultate; cifra cazurilor noi pare că s-a stabilizat. Și în Timiș, dar și în București, unde erau probleme în acest sens, cazurile noi de îmbolnăviri au început să scadă urmare a măsurilor. Premierul a afirmat de câteva ori că vaccinarea este soluția prin care România – cetățenii și economia – poate reintra în ritmul normal de viață. Florin Citu spune că a făcut apel la primarii din orașe și la președinții de Consilii județene să prezinte bine campania de vaccinare astfel încât oamenii să fie cu informațiile la zi. De asemenea, a făcut apel la români să se inscrie pe listele de așteptare pentru că vor veni foarte multe vaccinuri în țară.

Sunt două luni foarte importante, lunile aprilie și mai, pentru că vom avea aproape 8,3 milioane doze de vaccin care intră în România. La finalul lunii mai, ar însemna ca în cel mai pesimist scenariu să avem 5 milioane persoane vaccinate, iar într-un scenariu optimist 6,3 milioane de persoane vaccinate”, a precizat Florin Cîțu.

Întrebat dacă în România se va aplica certificatul verde privind vacinarea, așa cum va fi în spațiul UE; premierul a spus că românii nu îl vor folosi în interiorul țării.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Premierul României, videoconferință cu Angela Merkel

*S-a discutat și despre gestionarea pandemiei, spațiul Schengen, dar și despre candidatura României pentru găzduirea sediului viitorului Centru european de competențe în materie de securitate cibernetică

Ludovic Orban – premierul României , a avut o convorbire astăzi, în format videoconferință, cu Angela Merkel – cancelarul federal al Germaniei, fiind trecute în revistă temele de actualitate de pe agenda bilaterală și europeană, cu accent pe oportunitățile de aprofundare a cooperării româno-germane în următoarea perioadă, mai ales în ceea ce privește dimensiunea economică. De altfel, Germania este cel mai important partener economic al României, investițiile și expertiza germană urmând să fie, și în viitor, importante în dezvoltarea țării noastre. Nu s-au omis aspecte referitoare la comunitățile românești din Germania, dar și importanța culturală și nu numai a minorității germane din România. La eveniment a participat și Emil Hurezeanu – ambasadorul român în Germania.

Șeful guvernului a vorbit și despre eforturile depuse de Președinția germană a Consiliului UE, inclusiv în gestionarea provocărilor generate de pandemia de Covid-19, amintind că e conștient de o coordonare mai strânse la nivel european pentru asigurarea unui control eficient al crizei sanitare, dar și pentru lansarea programelor de redresare economică.

Alte subiecte de dialog: un acord privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și Planul European de Relansare Economică – acord care să permită mobilizarea cât mai rapidă a fondurilor europene, aderarea țării noastre la spațiul Schengen – România îndeplinind deja criteriile tehnice în acest sens, candidatura României pentru găzduirea sediului viitorului Centru european de competențe în materie de securitate cibernetică, evoluțiile din vecinătatea estică și sudică a României cu accent asupra situației post-electorale din Republica Moldova și în acest sens importanța menținerii sprijinului, inclusiv la nivel european, pentru procesul de reformă democratică din Republica Moldova

Ludovic Orban, întrevedere cu Jean Castex – premierul Republicii Franceze

*Vizita în Franța, la invitația premierul Castex, e în context cu multiple semnificații în relaţia bilaterală – ex. aniversarea a 140 ani de relații diplomatice dintre România și Franţa, continuarea Sezonului România-Franţa din noiembrie 2018 – iulie 2019

Prim-ministrul român Ludovic Orban, în vizită oficială în Franța, a avut în 26 octombrie 2020 consultări bilaterale cu Jean Castex – premierul Republicii Franceze. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog pe care o face prim-ministrul francez de la preluarea mandatului. Invitația a venit de la premierul francez.

Întrevederea celor doi șefi de guvern a constituit o ocazie excelentă pentru a dinamiza Parteneriatul Strategic bilateral, prin semnarea de către cei doi premieri a Foii de Parcurs actualizate a Parteneriatului, și pentru a relansa cooperarea bilaterală sectorială. Noua Foaie de parcurs va imprima Parteneriatului Strategic româno-francez un nou nivel de ambiție, precum și un caracter mai structurat. Textul documentului include direcții de acțiune, priorități de cooperare și mecanisme de dialog aprofundat, vizând consolidarea relațiilor româno-franceze în plan bilateral, precum şi la nivel european și internațional. Astfel, cei doi premieri au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării.

Totodată, prin acest prim contact, cei doi șefi de guvern au reliefat dorința comună de intensificare a cooperării economice, precum și de a întări coordonarea și cooperarea pe temele de actualitate ale agendei UE și internaționale, inclusiv în perspectiva viitoarei președinții franceze a Consiliului UE din semestrul I 2022.

Ludovic Orban a salutat relația privilegiată România – Franța și reluarea contactelor bilaterale la cel mai înalt nivel guvernamental, exprimându-și speranța de aprofundare a cooperării în toate domeniile, în baza Declarației Politice a Parteneriatului Strategic semnată în noiembrie 2018, de președinții celor două țări, Klaus Iohannis și Emmanuel Macron. Prim-ministrul român a subliniat evoluția foarte bună a schimburilor economice bilaterale și dimensiunea importantă a investițiilor franceze în România, subliniind interesul și deschiderea pentru atragerea de noi investiții de capital francez și diversificarea cooperării economice.

În ceea ce privește agenda europeană, Ludovic Orban a reafirmat interesul de întărire a cooperării cu Franța în avansarea obiectivelor agreate la nivel european, inclusiv în perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene de Franța, în primul semestru 2022. Vizita a prilejuit și reafirmarea angajamentului de a acționa împreună pentru consolidarea proiectului european pe baza principiilor unității şi convergenței, în spiritul valorilor comune europene. Cei doi premieri au avut și un schimb de opinii pe tema Planul European de Redresare Economică și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, convenindu-se importanța punerii în practică, rapid, a tuturor mecanismelor și instrumentelor aferente Planului și viitorului buget european, mai ales în condițiile în care criza sanitară se prelungește, devenind esențială acordarea de sprijin suplimentar pentru redresarea economiilor europene.

De asemenea, Ludovic Orban a evidențiat așteptarea legitimă a României pentru aderarea la spațiul Schengen, menționând îndeplinirea tuturor criteriilor și contribuția României la asigurarea securității frontierelor externe ale UE. Premierul român a arătat că, în actualul context de criză, devine tot mai importantă cooperarea strânsă între statele membre pentru asigurarea funcționării depline a spațiului de liberă circulație, ca pilon esențial al pieței interne. A solicitat sprijinul Franței pentru urgentarea unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen. În același timp, prim-ministrul român a accentuat atuurile pe care România le deține în domeniul securității cibernetice, competențele deosebite în acest domeniu din mediul public și privat, dezvoltarea constantă și dinamismul sectorului digital. A arătat, astfel, interesul țării noastre de găzduire a viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. 

Prim-ministrul Ludovic Orban a reiterat, de asemenea, importanța deosebită pe care Guvernul României o acordă obiectivului finalizării procesului de aderare a țării noastre la OCDE, evidențiind îndeplinirea tuturor criteriilor de evaluare și așteptarea părții române referitoare la sprijinul francez pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp. Prim-miniștrii român și francez au semnat, totodată, o Declarație de Intenție privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare civile.

Vizita oficialului român are loc într-un context cu multiple semnificații în relaţia bilaterală, marcat de aniversarea a 140 ani de relații diplomatice dintre România și Franţa, în acest an, și în continuarea Sezonului România-Franţa, proiect cultural şi de diplomaţie publică de mare anvergură, derulat între noiembrie 2018 și iulie 2019, în ambele state.

Premierul Ludovic Orban, vizită de lucru în Brăila și Galați

*Miercuri, 10 iunie 2020, urmând a merge împreună cu miniștrii Economiei și Transporturilor la VARD Brăila, șantier Pod peste Dunăre, Combinatul Liberty Galați

         Premierul Ludovic Orban va merge mâine, 10 iunie 2020, în județele Brăila și Galați, împreună cu Virgil Popescu – ministrul Economiei și Lucian Bode – ministrul Transporturilor, anunță Biroul de presă al Guvernului.

Ludovic Orban

        Prim-ministrul va vizita VARD SA Șantierul Naval Brăila, șantierul de construcție al Podului de peste Dunăre și Combinatul Siderurgic Liberty Galați. De asemenea, premierul Orban va participa la Ceremonia de semnare a Memorandumului de colaborare intre Liberty SA Galati si Romgaz SA.

      Guvernul României http://www.gov.ro/  https://www.facebook.com/guv.ro

       Notă. La Brăila, programul vizitei este în atenția Prefecturii.

Ziua veteranilor de război – 29 aprilie

*În România se serbează din 2007, în semn de prețuire pentru cei care au luptat pentru patrie jertjindu-și adesea și viața * Data a fost aleasă după cea în care regele Carol I a semnat Înaltul Decret prin care s-a instituit titlul de veteran de război

O lecție de istorie trebuie să fie această dată – 20 aprilie. Pentru că războaiele au creiont altfel lumea, pentru că și istoria familiilor s-a schimbat în războaie și după ele.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1222 din 10.10.2007 (în Monitorul Oficial nr. 699 din 17.10.2007) s-a instituit Ziua veteranilor de război în România. Data a fost aleasă după cea la care, în 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care s-a instituit titlul de ”veteran de război”, conform Convenţiei Statelor Europene de la Geneva (1864), în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război. Se asigura astfel participanţilor la Războiul de Independenţă și mijloace pentru un trai decente şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă.

   Echipa Ministerului Apărării Naționale transmite că în această zi se oferă sprijin material și asistență veteranilor: ”Ziua Veteranilor de Război este marcată în acest an prin acțiuni concrete în sprijinul veteranilor și a văduvelor de război, în contextul măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei . În acest sens, structurile din MApN desfășoară în mod constant acțiuni de distribuire de pachete cu produse alimentare de strictă necesitate, cu sprijinul Departamentului pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului, a militarilor din structurile de tip CIMIC (cooperare civili-militari) sau din marile unități și unități din țară. De asemenea, veteranii de război și văduvele acestora, fără susținători sau alte forme de ajutor direct, au la dispoziție o linie telefonică de tip TELVERDE (0800.410.990) destinată semnalării situațiilor deosebite în care s-ar putea afla aceștia. Sănătatea personalului MApN, a militarilor aflați în rezervă și în retragere, precum și a veteranilor și văduvelor de război reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apărării Naționale și toate măsurile luate în acest sens contribuie la efortul național de prevenire și combatere a infecției cu .

Mesajul premierul Ludovic Orban: “România își sărbătorește astăzi veteranii de război, în semn de aducere aminte și recunoștință pentru toți militarii români care în vremurile cele mai grele ale istoriei au luptat pentru independența, suveranitatea, integritatea teritorială și interesele țării. Poveștile lor sunt adevărate lecții de patriotism și spirit de sacrificiu. Anul acesta, vom marca Ziua Veteranilor de Război într-un mod atipic, în lipsa ceremoniilor militare și religioase sau a altor manifestări obișnuite cu acest prilej, din dorința de a proteja sănătatea și viața tuturor. Vom fi împreună însă prin gândul bun, prețuirea și recunoștința față de faptele de vitejie și de valorile pe care veteranii noștri le-au apărat. Este o mare onoare să avem printre noi veterani din al doilea Război Mondial, modele de demnitate și devotament pentru tinerele generații.  Pentru cei în viață, ajunși la vârste venerabile, respectul față de meritele lor înseamnă acum să-i ajutăm să depășească cu bine această perioadă de pandemie. Acțiunile de asistență umanitară pe care Ministerul Apărării le desfășoară de la instituirea stării de urgență pentru a-i sprijini pe veterani și văduvele de război este, în acest context, cel mai potrivit mod prin care le putem mulțumi. Guvernul va sprijini în continuare astfel de acțiuni prin care să le asigurăm veteranilor aflați în dificultate alimente și medicamente, astfel încât să nu fie nevoiți să iasă din casă, pentru a nu fi expuși riscului de îmbolnăvire. Vrem să ne bucurăm cât mai mult timp de înțelepciunea lor și să continuăm să învățăm din puterea lor de a merge mai departe. Omagiem jertfele celor căzuți în luptă, iar veteranilor în viață le urez multă sănătate și le transmit întreaga noastră recunoștință!”

În pandemia covid-19, Guvernul Ludovic Orban ia măsuri de sprijinire a mediului de afaceri

*Alexandru Dănăilă-Zaharia, președintele PNL Brăila, sintetizează pachetul de măsuri pregătite de membrii guvernului în recenta ședință: plata șomajului tehnic pentru angajații companiilor care își închid activitatea, se vor deconta concediile medicale, crește cu 5 miliarde lei plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri, se va subvenționa dobânda pentru firmele care fac investiții etc. 

Guvernul liberal Ludovic Orban (3) a lucrat în noaptea de 18 martie 2020, în ședința desfășurată prin intermediul tehnologiei – din motive de protecție împotriva SARS-coV-2, noul coronavirus. În cursul zilei, înainte de ședință, premierul Orban a ieșit în teleconferință*** și a menționat câteva dintre măsurile pe care le vor lua pentru a ajuta mediului economic, grav afectat de această pandemie. Punctele pe care s-a contrat echipa guvernamentală sunt prezentate la https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-proiectele-de-acte-normative-adoptate-sau-de-care-guvernul-a-luat-act-in-edinta-din-18-martiehttps://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-proiectele-de-acte-normative-adoptate-sau-de-care-guvernul-a-luat-act-in-edinta-din-18-martie

Alexandru Dănăilă-Zaharia, preşedinte PNL Brăila

Câteva explicitări ale măsurilor care s-au pregătit sunt prezentate mai jos de Alexandru Dănăilă-Zaharia – președintele PNL Brăila, consilier județean, fost viceprimar.

       ”Epidemia de coronavirus ne schimbă viețile în mod esențial. Suntem conștienți însă că, împreună, dând dovadă de responsabilitate și de solidaritate, România va depăși acest moment. Partidul Național Liberal alături de guvernul Ludovic Orban știu că în această perioadă menținerea sănătății mediului economic este esențială. De aceea, în aceste zile în care ne confruntăm cu o criză a sistemului sanitar era important să se ia cu celeritate măsuri pentru susținerea companiilor private afectate de epidemia de coronavirus. 

       Premierul liberal Ludovic Orban a anunțat măsurile adoptate în ședința de Guvern încheiată noaptea trecută. Astfel, Guvernul a anunțat că va asigura plata șomajului tehnic pentru angajații companiilor care își închid activitatea, va crește plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri cu 5 miliarde lei, va subvenționa dobânda pentru credite garantate de stat pentru investiții și capital de lucru. În plus, Guvernul Orban a decis să ramburseze TVA până în limita sumei de 9 miliarde de lei, pentru a asigura fluxuri de capital prin intermediul rambursării TVA, pentru a permite companiilor să beneficieze de capitalul de lucru. De asemenea, premierul a arătat că la rectificarea bugetară va crește bugetul pentru a asigura decontarea concediilor medicale.

      În ceea ce privește garantarea creditelor pentru IMM-uri, Ludovic Orban a arătat că fondul de garantare este de 5 miliarde în prima fază și că el va putea fi majorat până la 15 miliarde. Practic, vor fi garantate credite pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru, dobânda fiind subvenționată 100%. Garanția va fi de 90% din credite pentru cele până într-un milion și de 80% peste un milion. 

       Premierul a mai arătat că guvernul va asigura plata șomajului tehnic. Banii vor fi alocați din bugetul Ministerului Muncii, prin intermediul ANOFM, prin bugetul de șomaj. Decizia este de a plăti din bugetul fondului de șomaj 75% din salariul brut, cât este practic indemnizația lunară pentru șomaj tehnic, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut.

        Sunt două categorii de firme care vor beneficia de sprijinul statului în această perioadă. Prima categorie o reprezintă companiile afectate direct de măsuri restrictive dispuse de autorități (hoteluri, restaurante, cafenele, instituții de spectacole etc.) prin suspendarea activității pe perioada situației de urgență. A doua categorie o reprezintă companiile care nu au fost afectate direct de măsuri restrictive, dar au fost afectate de diferite consecințe ale epidemiei de coronavirus. Pentru a putea beneficia de ajutorul statului pentru salariații pe care nu îi pot plăti, companiile trebuie să depună o declarație care să arate că le-au scăzut veniturile cu cel puțin 25%.

       Prin aceste măsuri, Guvernul liberal a arătat din nou că este implicat și dedicat 100% traversării avestui moment dificil pentru întreaga lume. Este însă esențial să înțelegem cu toții că fiecare cetățean are propria responsabilitate într-o criză de acest fel. Cu toții trebuie să respectăm deciziile autorităților și să limităm la maxim contactele sociale, să respectăm normele de igienă și să ne protejăm sănătatea noastră și a celor din jurul nostru”. 

           Alexandru Dănăilă – președinte PNL Brăila

*** Video cu declarațiile lui Ludovic Orban, din 18 martie 2020, prezent pe pagina din rețeaua Facebook a Guvernului României

Se închid, în 11 – 22 martie 2020, toate școlile și grădinițele

*Măsura a fost adoptată cu scopul de a preveni îmbolnăvirea cu noul coronavirus 

Școlile și grădinițele din România, de stat și private, vor fi închise în perioada 11 – 22 martie 2020, a decis în această seară Comitetul național pentru situații de urgență în vederea prevenirii răspândirii noului coronavirus. “Suspendarea cursurilor în învățământul preuniversitar e pe o perioadă limiată, cu posibilitate de prelungire. Grija noastră principală este aceea de a-i feri pe copii, pe elevi de orice risc de contaminare, risc care ar putea apărea în cadrul cursurilor care se organizează la școală. Măsura suspendării cursurilor în școli se aplică practic pentru doar 8 zile de curs. Am lăsat un timp de adaptare pentru ca părinții să găsească o soluție să aibă grijă de copii în perioadele când se duc la lucru. O măsură coroborată este să permitem lucrul de acasă”, a precizat premierul Ludovic Orban în timpul ședinței. Nu s-a menționat care va fi modalitatea de recuperare a orelor pierdute. Nici cum vor fi supravegheați copiii ai căror părinți se duc la serviciu.

     Foto din ședința Comitetului național pentru situații de urgență – din acre au făcut parte Ludovic Orban, ministrul Educației, cel de la Sănătate, ministrul Afacerilor Interne etc.

În mod normal, ar fi trebuit să se întrerupă cursurile doar în școlile unde învață elevii care au fost depistați cu covid-19 sau în zonele unde sunt persoane (au venit din zone de risc, au intrat în contact cu persoane bolnave) la care există suspiciune de boală.  Dar propunerea a venit de la Consiliul Elevilor (Nota red. Eu îi sfătuiesc să își vadă de învățat și să lase politica pentru adulți…) și a fost imediat îmbrățișată de primarul general al capitalei care a venit și cu alte idei: să se suspende activitatea cu publicul la toate teatrele din București care aparțin de Consiliul General, să se anuleze concertele de la Sala Palatului, spectacolele de la Opera Comică, evenimentele de la Muzeul Literaturii etc.

Nu s-a luat în schimb și măsura (alte măsuri le-am descris la https://brailachirei.wordpress.com/2020/03/09/masuri-extreme-de-prevenire-a-raspandirii-covid-19-in-romania/) de a fi închide universitățile și nici metroul, supermarketurile și bisericile – de asemenea locuri unde se adună număr mare de persoane. Despre mijloacele de transport în comun, cel puțin în capitală, s-a spus că se dezinfectează… nu știm cu ce și dacă ar fi și eficient împotriva noului coronavirus.

Ziua solidarității naționale împotriva dictaturii – 16 decembrie

*Data coincide cu momentul din Timișoara lui decembrie 1989 când a pornit revolta populară împotriva regimului dictatorial, culminată cu desființarea – măcar oficial, a comunismului în România

Data de 16 decembrie 1989, începutul revoltei timișorenilor care a condus la vâlvătaie generală (unii au numit-o Revoluția, alții nu) culminată cu desființarea oficială (Nota red. Pentru că în realitate nu se scapă atât de ușor de cinci decenii de sfidare a normalității!) a regimului comunist, a devenit Ziua solidarității naționale împotriva dictaturii. Mesajul transmis de premierul liberal Ludovic Orban cu acest prilej subliniază cele mai importante idei care ar putea fi o bază de recalibrare a conduitei civice acum, când încă nu vorbim cum ar trebui despre acele vremuri, acum când copiilor nu li se spune ce drame (mici, dar urâte) trăiau românii înainte de 1989: raționalizarea, pe cartele, a alimentelor de bază (lapte, carne, ouă, pâine), întreruperea alimentării cu energie electrică și a gazelor naturale în locuințe, interzicerea călătoriilor în străinătate și a lecturii din unii mari scriitori (inclusiv din Mircea Eliade – istoricul religiilor) etc, acum când libertatea ar putea fi o sursă de construcție a României (alfabetizate abia începând cu finele secolului XIX – Spiru Haret își dădea bine seamă ce înapoiate sunt Țările Române față de Europa civilizată), când nu ne mai desparte nimic – poate pe unii conținutul portofelului și al contului din bancă, dar și așta se poate rezolva dacă vrei cu adevărat să cunoști lumea – de alte spații culturale…

Piața Maria din Timișoara, 16 decembrie 1989

Foto de arhivă: Piața Maria din Timișoara, 16 decembrie 1989. Aici s-a strigat, în plină stradă, ”Joc Ceaușescu!” și ”Libertate!” în acea zi memorabilă de 16 decembrie, apoi imediat ”Jos comunismul!” Iar scânteia care a aprins totul a pornit în seara precedentă, culmea (în regimul care înterzicea… credința religioasă!) de la  câțiva enoriași maghiari care au dorit să-și exprime solidaritatea cu preotul (pastor) reformat László Tőkés – un opozant al regimului comunist – care primise sentinţă de evacuare din casa parohială, aflată în aceeaşi clădire cu Biserica Reformată din Piața Maria. A urmat o perioadă de coșmar, nu doar în Timișoara și București, cu vreo 1200 de morți (dar câte alte zeci de mii de victime înainte… în cei 50 ani de comunism… cu rezistența din munți, închisorile politice pe motive adesea stupide, canalul și alte munci silnice) între 16 – 25 decembrie 1989 cum scriu unii istorici (în realitate s-a tras asupra cetățenilor pașnici și după această dată, chiar și în localități unde nu era motiv să fie lupte de stradă între manifestanți, în realitate oameni simpli ieșiți de curiozitate din case, și soldați, securiști). Toate acestea, și multe altele, sunt file de istorie recentă pe care istoricii încă nu le-au scris așa cum trebuie (și nu știm de ce evită să o facă!), nici copiii nu le învață la școală, așa cum ar merita, nici părinții și bunicii nu povestesc acasă, de parcă și acum ar fi ceva interzis…

       Ludovic Orban, conducător al Guvernului României: “Cu exact 30 de ani în urmă, la Timișoara începea prăbușirea ultimei dictaturi din România, unde primii contestatari ai regimului comunist au plătit cu sânge curajul de a spune nu statului totalitar. Era doar începutul unei solidarizări fără precedent a societății românești împotriva unui sistem care aproape îngenunchease un întreg popor, privându-l chiar și de cele mai elementare drepturi. Primii români care s-au ridicat în 1989 împotriva dictaturii ceaușiste au crezut în puterea solidarității, în principiile democrației, și-au cerut dreptul la libertate și s-au exprimat împotriva oricărei ideologii totalitare. Ziua de 16 decembrie, pe care o celebrăm acum ca Ziua Solidarității Naționale împotriva Dictaturii, este un omagiu adus celor căzuți victime ale totalitarismului în România, dar și un angajament pe care românii și l-au asumat de a nu lăsa ca astfel de experiențe dureroase ale istoriei să se mai repete vreodată. Nu trebuie și nu putem uita cum democrația a fost călcată în picioare zeci de ani.  România s-a schimbat de atunci, și-a exprimat ferm opțiunea pro-europeană și este un partener apreciat în cadrul Alianței Nord-Atlantice – acesta este drumul pe care ni l-am ales după căderea comunismului și garanția că nu ne vom mai întoarce niciodată spre dictatură. Istoria ne-a dat o șansă pe care, ca prim-ministru, sunt hotărât să o apăr în beneficiul românilor. Încercările unora de a ne întoarce spre practici antidemocratice au fost sancționate drastic anul acesta, prin votul electoratului. Nimeni nu are dreptul să mai împingă țara spre dictatură și vă asigur, dragi români, că eu și miniștrii din Guvern vom sta de veghe pentru România pe care am început să o reclădim cu trei decenii în urmă. Respect pentru valorile democrației!”

Ziua internațională Anticorupție (9 decembrie)

*În România, 97% dintre oamenii de afaceri consideră că problema corupției este reală și răspândită la nivel național, față de 63% dintre afaceriștii spațiului UE care s-au referit la același subiect * În mesajele transmise cu acest prilej, președintele Iohannis și premierul Orban au subliniat necesitatea și urgența unor măsuri viabile care să contracareze și să reducă acest flagel 

   De Ziua internațională Anticorupție (9 decembrie), Comisia Europeană a publicat un sondaj privind atitudinea mediului de afaceri european față de corupția din Uniunea Europeană. Rezultatele arată o tendință descendentă, însă un număr semnificativ (63 %) de întreprinderi consideră corupția ca fiind larg răspândită, e drept că ceva mai puțin față de 2013 când 75 % dintre intervievați susțineau asta.

       În România, problema e considerată reală și foarte gravă, 97% din reprezentanții mediului de afaceri susțin că problema corupției este răspândită la nivel național. În plus, 88% dintre aceștia văd corupția ca pe un impediment în desfășurarea normală a activității firmelor, comparativ cu o medie europeană de 37%. Mai multe detalii despre raportul integral și fișa informativă pentru România, aici. 

       Mesajul președintelui Klaus Iohannis de Ziua Anticorupție: ”Corupția slăbește statul, erodează instituțiile și generează un regres al societății, în ansamblul său. Acest flagel subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcări ale drepturilor omului, susține rețele de criminalitate organizată, distorsionează piețe și, în final, scade calitatea vieții cetățenilor. Corupția afectează cele mai vulnerabile categorii sociale, ține comunitățile sărace captive într-un cerc vicios, frânează dezvoltarea și reduce capacitatea statului de a oferi cele mai bune servicii celor pe care îi slujește. Pentru a stopa practicile corupte în societățile contemporane sunt necesare mecanisme instituționale și sociale complexe de prevenție și sancționare, astfel încât eficiența instituțiilor în realizarea interesului public și buna funcționare a statului de drept să fie garantate. La 30 de ani de la căderea comunismului, România a făcut imense progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în societate, în general. Acest proces este însă unul continuu, care implică un efort de a schimba mentalități, consecvență și un set de principii de neclintit. Cinstea, corectitudinea, adevărul, empatia sunt valori care se regăsesc tot mai mult în societatea românească, iar reacția societății civile atunci când aceste valori au fost călcate în picioare a fost pe măsură. Am fost și rămân un susținător ferm al luptei împotriva corupției. Primul meu mandat de Președinte a fost unul plin de provocări, însă am reușit, cu sprijinul românilor și al forțelor politice democratice, să păstrăm parcursul european al țării noastre. România a rămas un pilon de stabilitate și un pol de spirit european în regiune, indiferent cât de mult au dorit unii politicieni să subordoneze statul unor interese personale sau de grup. În societate, pe termen lung, lupta anticorupție este direct legată de dezvoltarea unei puternice culturi democratice, europene. Schimbarea comportamentelor individuale, luarea de poziții ferme împotriva corupției și nedreptății, solicitarea unei mai mari transparențe a instituțiilor, toate acestea sunt modalități prin care fiecare cetățean se poate implica și determina o schimbare în bine la nivelul întregii comunități. Informarea tinerilor despre ce înseamnă corupția, despre efectele sale și combaterea acestui fenomen reprezintă, de asemenea, o asigurare pentru generațiile viitoare că țara în care trăiesc va fi una cu un grad ridicat de intoleranță față de corupție. Rezultatele instituțiilor din domeniu, ale profesioniștilor care și-au făcut datoria cu bună-credință și atașamentul românilor față de valorile democratice fac ca România să fie privită astăzi ca un exemplu de acțiune și hotărâre în lupta anticorupție, prin care se asigură un stat funcțional, instituții performante și bunăstare pentru români. Într-o Românie normală, respectarea legii și corectitudinea sunt regula. Îmi doresc ca aceste deziderate să rămână vii, pentru că pe temelia lor clădim împreună o țară mai bună. Printr-un efort comun, prin toleranță zero față de orice act de corupție și prin păstrarea angajamentului civic admirabil vom putea construi România pe care ne-o dorim cu toții

Mesajul premierului Ludovic Orban de Ziua Anticorupție: ”Lupta împotriva corupției este dezideratul care a unit români de toate vârstele, din medii și cu preocupări diferite, și față de care și-au exprimat susținerea fără echivoc. Fie prin mijlocul democratic al votului, prin campanii publice și chiar prin proteste de stradă, cetățenii au luat atitudine de fiecare dată când combaterea corupției a fost slăbită sau pusă în pericol. Atitudinea civică fermă și mesajul răspicat exprimate de români dovedesc gradul înalt de conștientizare a efectelor acestui flagel: menținerea sărăciei, servicii sociale de slabă calitate, dezbinarea societății. Pentru mine, ca prim-ministru, atitudinea curajoasă și implicată a societății reprezintă un sprijin important al acțiunii guvernamentale de combatere a corupției și de consolidare a independenței justiției, componentă esențială a acestui efort. Astăzi, de Ziua internațională împotriva corupției, vreau să reiterez angajamentul și determinarea Guvernului pe care îl conduc de a susține neobosit această luptă. Este dezideratul nostru să construim o Românie puternică, în care economia să se dezvolte fără bariera corupției, prin politici publice menite să stimuleze încredere investitorilor și competiția corectă. Ne-am făcut un obiectiv din creșterea credibilității României în plan extern, fundamentată pe valori democratice și pe cele ale statului de drept. Este un țel al guvernului nostru să creștem performanța în educație și sănătate și să prosperăm prin muncă, creativitate, onestitate și bun simț. Toate aceste lucruri le putem realiza împreună, fiind uniți în această luptă împotriva corupției!”

Guvernul PNL: Miniștrii propuși de Ludovic Orban, premierul desemnat

*Numai şi pentru propunerea de reducere a numărului de ministere la 16 (faţă de… aproape 30 câte sunt în prezent!) şi tot merită votat, sprijinit de întreaga clasă politică acest guvern liberal

Premierul desemnat Ludovic Orban, preşedintele PNL, a prezentat zilele acestea liberalii care urmează să facă parte din viitorul Guvern – doar 16 ministere.

Vicepremier – Raluca Turcan; Ministerul Finanțelor Publice – Florin Cîţu; Ministerul Afacerilor Interne – Ion Marcel Vela; Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu; Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu; Ministerul Lucărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – Ion Ștefan; Ministerul Apărării – Nicolae Ionel Ciucă; Ministerul Sănătății – Victor Costache; Ministerul Educației și Cercetării – Monica Cristina Anisie; Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri – Virgil Popescu; Ministerul Muncii – Violeta Alexandru; Ministerul Mediului – Costel Alexe; Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor – Lucian Bode; Ministerul Agriculturii – Adrian Oros; Ministerul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloș; Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu; Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe.

** * Vicepremier Raluca Turcan. Va avea în coordonare Fondurile Europene, Dezvoltarea, Educația, Sănătatea, Munca, Tineret și Sport și Justiție. Lider al grupului Parlamentar PNL din Camera Deputaților, președinte PNL Sibiu și prim-vicepreședinte PNL.  S-a remarcat de-a lungul anilor ca un om politic activ, responsabil și foarte implicat. Proiectele promovate de deputatul Raluca Turcan au urmărit: reducerea abandonului școlar prin măsuri pro-active precum ”Școală după școală”, alimentație diversificată în școli, transportul elevilor și profesorilor; întărirea învățământului profesional-dual, buna calificare a profesorilor; diminuarea inflației prin eliminare supra-accizei la carburanți, a supra-impozitării contractelor de muncă part-time; reducerea birocrației pentru sprijinirea mediului de afaceri; apărarea independenței justiției și a siguranței cetățeanului; asigurarea dreptului de vot pentru românii din afara țării. La Sibiu a sprijinit atragerea de fonduri pentru construcţia de grădiniţe, pentru reabilitarea şi dotarea şcolilor şi liceelor, a spitalului județean, s-a implicat în campanii de ajutorare şi donare de fonduri pentru persoane aflate în risc social.

La Finanțe Publice Florin Cîţu. Absolvent al Grinnell College din SUA, masterand în economie în cadrul Iowa State University (2002) și doctorand al Iowa State University. Profesionist în economie – finanțe datorită experienței vaste pe care a obținut-o ca economist în cadrul Băncii Naţionale a Noii Zeelande (2001-2003) şi în cadrul Băncii Europene de Investiţii (2003-2005). În România, a fost economist şef (2006-2007) la ING Bank, șef al departamentului pieţe financiare (2007-2011). În 2016 a fost ales senator pe listele PNL. În prezent este liderul senatorilor PNL, membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital (din 1 februarie 2018) şi al Comisiei pentru afaceri europene (24 septembrie 2018).

La Afacerile Interne – Ion Marcel Vela. Senatorul liberal a fost președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, de la Senat, în perioada februarie – septembrie 2018. Din acestă postură a convocat audieri și a solicitat, de nenumărate ori, ca dosarul violențelor de la protestul Diasporei din București să fie desecretizat. A fost ales de trei ori primar al municipiului Caransebeș, din 2004 până în 2016. De asemenea, a primit titlul de „Luptător cu rol determinant in Revoluţia din Decembrie 1989” din partea preşedintelui României, Klaus Iohannis.

La AfacerileExterne Bogdan Aurescu. Diplomat de carieră, ministrul Afacerilor Externe în perioada 24 noiembrie 2014 şi 17 noiembrie 2015 și consilier prezidențial pentru politică externă la data de 6 mai 2016. Bogdan Aurescu a fost coordonatorul echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina privind delimitarea maritimă în Marea Neagră, verdictul fiind unul favorabil. 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă au revenit României, adică 79,34% din zona aflată în dispută. În 2010-2011 a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

La Justiție Cătălin Predoiu. Avocat și doctor în drept, ministru al Justiției în perioada 2008 și 2012. Cătălin Predoiu a coordonat redactarea noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală. Prin noua legislație penală au fost înăsprite pedepsele pentru mai multe infracțiuni. De altfel, codurile întocmite de Cătălin Predoiu  ca ministru al Justiției au fost atacate, în ultimii trei ani de zile, de PSD, social-democrații votând mai multe modificări menite să şubrezească legislaţia penală şi să îi salveze pe infractori. Totodată, Cătălin Predoiu a redactat actul normativ pe baza căruia Agenția Națională de Integritate și-a repornit activitatea, după ce vechea lege fusese declarată neconstituțională.

La Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației – Ion Ștefan. Deputatul liberal de Vrancea a decis să intre în politică după ce a coordonat o afacere privată de succes, cu profit de milioane de euro. A absolvit Institutul de Marină Civilă (IMC) – Inginer Electromecanic, iar la Camera Deputaților activează în Comisiile pentru industrii şi servicii și Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Ion Ștefan este cel care a inițiat proiectul de lege care prevede că angajaţii din mediul privat vor putea primi al 13-lea şi al 14-lea salariu. Este o soluție europeană de participare a angajaților la profitul companiilor, iar acest profit să fie o compensație pentru munca depusă. Proiectul, care se află în dezbatere parlamentară, le va da posibilitatea salariaţilor din mediul privat să primească aceste beneficii, 20% din cheltuielile salariale urmând să fie deduse din impozitul pe profit.

La Ministerul Apărării – Nicolae Ionel Ciucă. Militar de carieră, șef al Statului Major al Armatei, care a participat la numeroase misiuni militare în afara țării, precum Irak, Afganistan sau Bosnia. Între anii 2001 și 2004 a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie, cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, Afganistan (2002-2003) și Antica Babilonia, Irak (2004). La finalul anului 2018, ministrul Apărării Gabriel Leș (PSD) a încercat să-l schimbe din funcția de șef al Statului Major, dar președintele Klaus Iohannis a decis să îi prelungească mandatul. Situația a fost dezbătută de instanță, care a dat câștig de cauză Administrației Prezidențiale.

La Ministerul Sănătății – Victor Costache. Renumit chirurg cardiovascular, absolvent al Facultăţii de Medicină din Iaşi, cu rezidențiat făcut în Franța. Victor Costache a practicat chirurgia cardiacă la Institutul Inimii din Quebec, la spitalele universitare din Grenoble şi Toulouse şi a fost coordonatorul serviciului public din Annecy. În prezent conduce Secţia de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică a Spitalului European Polisano din Sibiu. De asemenea, de numele lui Victor Costache sunt legate primele intervenţii pe cord deschis realizate la Sibiu, înființarea unui centru de excelență în Chirurgia Cardiacă Minim Invazivă, singurul din Transilvania, dar şi nenumărate operaţii efectuate în premieră mondială, europeană sau naţională: prima operaţie la nivel mondial de înlocuire a valvei mitrale prin abord minim invaziv cu tehnologia de sutură automată; primul caz din Europa de înlocuire endoscopică a valvei aortice cu tehnologia de sutură automată; prima plastie mitrală endoscopică realizată cu ajutorul dispozitivului de ultimă generație Memo 4D, din Europa de Est

La Ministerul Educației și Cercetării – Monica Cristina Anisie. Expert ȋn domeniul educaţiei naţionale şi profesor de Limba și literatura română la una dintre cele mai bune instituţii de ȋnvăţământ din ţară, Colegiul Naţional de Informatică ”Tudor Vianu” din București. A fost inspector general adjunct la Inspectoratul Şcolar Bucureşti (2009-2011), secretar general adjunct la Ministerul Educaţiei (2011-2012), consilier ȋn cadrul Administraţiei Prezidenţiale (2012-2014), Director Direcția Inspecție Școlară ȋn Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (2014-2016), secretar de stat ȋn guvernul tehnocrat (2016 – 2017) şi apoi din nou consilier ȋn cadrul Administratiei Prezidentiale. Monica Anisie este i coordonatorul Comisiei de Educație pentru Învățământ Preuniversitar a PNL şi organizează, periodic, dezbateri pe tema educației în cadrul proiectului “România Educată” iniţiat de președintele Klaus Iohannis.

La Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri Virgil Popescu. Doctor în științe economice, conferențiar universitar la Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor și vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților. Are diplomă de inginer obținută la Facultatea de Automatică din București. A fost secretar de stat la ministerul Economiei în perioada noiembrie 2013-februarie 2014 și în perioada 2007-2008 secretar de stat la Departamentul pentru Dialog Social din cadrul Guvernului. Ca vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților a reușit să modifice o serie de legi pentru a ajuta administrațiile locale să realizeze, mai ușor, extinderea rețelei de gaz metan. Printre acestea se numără legea 167/2018 de modificare a legii Energiei electrice și a gazelor naturale care permite concesionarea către administrațiile locale a distribuției de gaze naturale către populație.

La Ministerul Muncii – Violeta Alexandru. Una dintre cele mai cunoscute activiste din societatea civilă. Fost director executiv al Asociației Pro Democrația, fondator și director al Institutului pentru Politici Publice. În 2015 a făcut pasul în politică și a devenit membru al guvernului tehnocrat, deținând portofoliul de Ministru pentru Consultare Publică și Dialog Civic. Violeta Alexandru s-a remarcat prin transparentizarea activității Guvernului şi lobby-ul constant pentru implementarea principiilor bunei guvernări. La începutul mandatului de ministru, informațiile publice erau comunicate în proporție de 25% ȋn plan local și 40% ȋn plan central, iar spre finalul mandatului rata comunicării crescuse la 90%. În 2017, s-a înscris în Partidul Naţional Liberal devenind consilierul pentru “bună guvernare” al președintelui Ludovic Orban. Anul acesta, a devenit președinte al PNL București, lansând un amplu program de reformare a filialei şi deschidere faţă de cetăţeni şi societatea civilă din Bucureşti.

La Ministerul Mediului Costel Alexe. Cel mai tânăr ministru al cabinetului Ludovic Orban este vicepreşedinte al Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor. A absolvit Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, Facultatea de Geografie.  A fost membru fondator al Ligii Studenţilor la Geografie şi primul preşedinte ales al Ligii Studenţilor la Geografie. Costel Alexe este doctor ȋn climatologie şi un ecologist convins. Şi-a propus ca obiective principale stoparea defrişărilor ilegale, iniţierea celui mai amplu proiect de reȋmpădurire a României şi consolidarea colaborării dintre instituţiile subordonate Ministerului Mediului şi societatea Civilă.

La Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor Lucian Bode. Deputatul liberal este președintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură de la Camera Deputaților. A fost ministru al Economiei în Guvernul Ungureanu și  a absolvit Universitatea din Oradea, Facultatea de Electrotehnică și Informatică, specializarea inginer electromecanic. Are și un masterat în “Managementul Securității în Societatea Contemporană”, la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. De asemenea, Lucian Bode a făcut parte din Comisiile parlamentare de ancheta privind activitatea SC Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM SA în perioada 2007-2018 și cea privind activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

La Ministerul Agriculturii Adrian Oros. Deputatul liberal este vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, doctor în ştiinţe medicale – domeniul medicină veterinară, prorector al Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

La Ministerul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloș. Profesor universitar doctor la catedra Finanţe Contabilitate la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii, din Oradea, director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, cea mai performantă agenţie regională din ţară ȋn materie de absorbţie a fondurilor europene, cu peste 4 miliarde de euro absorbiţi ȋn ultimii ani. În trecut, Marcel Boloş a mai fost secretar de stat ȋn Ministerul Transporturilor ȋn perioada guvernului tehnocrat şi director ȋn Primăria Oradea, unde a ȋnfiinţat Direcţia care scrie şi coordonează proiectele europene ale municipiului. În prezent, Oradea este cel mai performant oraş din ţară ȋn materie de absorbţie a fondurilor europene, cu peste 610 milioane de euro atraşi ȋn 10 ani.

La Ministerul Culturii – Bogdan Gheorghiu. Deputatul liberal a absolvit Facultatea de Arte-Actorie și licența susținut-o la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași – Facultatea de Actorie. Ulterior a devenit jurnalist și a realizat mai multe emisiuni la radio și televiziuni locale. Din 2016 a fost ales deputat pe listele PNL și este membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților.

La Ministerul Tineretului și Sportului – Ionuț Stroe. Deputatul liberal a fost, în perioada 2007 – 2009, directorul Direcţiei de Programe Recreative şi Divertisment pentru Tineret, la Autoritatea Naţională pentru Tineret. Are diplomă de Inginer Diplomat IT&C, la Universitatea din Craiova – Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică, Secţia Calculatoare – Limba Engleză, și diplomă de master în Finanţe şi administrarea afacerilor, la Universitatea din Craiova – Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor. A fost ales deputat de Dolj în trei mandate legislative consecutive, 2008-2012, 2012-2016 și 2016-prezent, a fost vicelider în Grupul parlamentar al PNL și liderul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).

Premierul României, scrisoare către UE despre… protestatari care vor să înlăture Guvernul!

*Documentul nu a fost prezentat pe site-ul Guvernului, dar europarlamentarul Siegfried Mureşan a postat o mare parte a textului pe Facebook 

foto 1

Protestul Diasporei din 10 august 2018, preluat imediat de bucureşteni şi de alţi români în multe oraşe mari în ţară – Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu unde activează mişcarea sub hashtagul #vavedemdinSibiu iniţiată de poetul Radu Vancu, dar şi la Braşov, Iaşi, Galaţi etc. – a fost privit aproape cu ură de guvernanţi care însă nu au trimis nici măcar o persoană care să dialogheze cu protestatarii, aşa cum se întâmpă în ţarile civilizate occidentale. Au dat în schimb ordine jandarmilor să fie violenţi, cel puţin aşa susţin protestatarii – peste 400 au fost răniţi în acea seară, după gazele lacrimogene, bătăile cu bastoane şi tunurile cu apă care au fost îndreptate împotriva lor pe motiv că unele grupuri ar fi fost turbulente; da, uni au fost, dar atât de puţini – se poate vedea în miile de filmări care au fost postate pe reţelele sociale – încât jandarmii ar fi putut să îi izoleze rapid şi să îi evacueze fără probleme dacă s-ar fi dorit asta (este o idee de bun simţ pentru oricine a urmărit cu atenţie protestul, din mai multe unghiuri şi acest lucru, graţie tehnologiei, şi a multiplelor informaţii publice, este acum posibil). În fapt, protestarii au strigat întâi că vor o ţară guvernată pentru binele cetățenilor, nu doar al unora de la putere, că vor guvernanți care să nu fie condamnați penali, apoi au strigat insistent și „Demisia” cu țintă clară oamenii din Guvern și liderul PSD, Liviu Nicolae Dragnea.

foto 2

După ce au criticat în fel şi chip protestul şi pe protestari în aceste zile, social democraţii nu au prezentat vreo demisie aşa cum se aşteptau cei care au venit din străinătate să-şi exprime public dezaprobarea în serile de 10, 11, 12 şi 13 august 2018 faţă de actuala politică a Guvernului condus cu mână forte sub directivele liderului PSD. Au ţipat, prin diverse voci ale membrilor de partid, la partidele politice din opoziţie care ar fi confiscat protestul, la preşedintele Klaus Iohannis care ar fi în campanie electrorală şi, în plus, ar fi exprimat încurajări pentru viitoare proteste, ba chiar au criticat nici mai mult nici mai puţin pe cei din Diaspora inclusiv prin vocea unui român plecat şi el în afara graniţelor, susţinând că protestul ar fi fost ilegal.

Dar toate au culminat cu gestul premierului Viorica Vasilica Dăncilă care a transmis o scrisoare adresată lui Jean Claude Juncker – președintele Comisiei Europene, lui Frans Timmermans – prim-vicepreședinte CE – în care face o așa-zisă prezentare a situației din România (care ar trebui să preia la 1 ianuarie 209 președinția rotativă a Consiliului Europei) care nu este deloc cea reală.

Și dacă inițial toată lumea din zona PSD s-a făcut că plouă (expresia românească este emblematică acestei situații), europarlamentarul Siegfried Mureşan a postat o parte a textulului (foto 1 și 2) pe Facebook comentând „vă confirm ca prim ministrul Dăncilă a trimis o scrisoare instituțiilor europene. Citiți mai jos câte neadevăruri spune. Nu am văzut niciodată în viața mea un prim ministru care să spună atâtea neadevăruri despre propriul popor”, iar site-ul de știri Hotnewes.ro prezintă și partea unde este semnătura Vioricăi Dăncilă pe document. Iată un fragment din acesta, așa cum îl publică și cei de la Hotnews: „Evenimentul  din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanți care au instigat la acțiuni violente. Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forțare a cordoanelor de jandarmi și de incendiere a unor obiective în spațiul public. În aceste condiții, forțele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violențelor în conformitate cu legislația în vigoare, iar față de plângerile unor demonstranți care au reclamat faptul că au fost victimele unor abuzuri, au fost demarate anchete cu privire la faptele semnalate. Manifestația din 10 august a devenit subiect de dispută politică internă, majoritatea liderilor partidelor au făcut apel la calm și la izolarea forțelor perturbatoare a ordinii publice. Cu toate acestea, s-au făcut auzite voci ale liderilor politici care au chemat la continuarea protestelor, aducând acuze instituțiilor statului, forțelor de ordine, respectiv celor care în toate statele membre au rolul de a proteja cetățenii de agresiuni și acțiuni violente. Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate.  De asemenea, funcția constituțională de mediator între societate, forțele politice și instituțiile statului, care revine Președintelui României, conform atribuțiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze Guvernului și să facă un apel la continuarea protestelor”.

În mod firesc, scrisoarea trebuia să fie una formală, cu relatări simple şi fără conotaţii politice sau de natură să exprime puncte de vedere proprii asupra evenimentelor. Nu avea ce căuta cricica la adresa preşedintelui Iohannis aici, nici explicaţii despre faptul că jandarmii au acţionat cum au acţionat… Putea cel mult să fie spus că sunt peste 400 de răniţi şi că Parchetul Militar şi cel General fac cercetări pentru a stabili adevărul. Cum să te plângi, în calitate de premier, ca un elev de şcoală primară, că te-a bătut colegul de bancă?!? Şi văicăritul să fie nu către familie, să spunem, ci către… doi străini?!?

N.red. După ce am fost deja avertizați de la UE (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/24/avertisment-dur-de-la-ue-catre-romania-atentie-la-justitie-si-democratie/) că efectuăm mișcări politice deloc în favoarea democrației, a statului de drept şi nu numai (https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/19/romania-in-fata-curtii-de-justitie-pentru-neaplicarea-normelor-de-combatere-a-spalarii-banilor/), politicenii de la putere încercând să facă schimbări „periculoase” în zona Justiției, ce se petrece acum nu e deloc bine pentru imaginea României. Să nu uităm că un jurnalist austriac s-a referit în conferința de presă de la Parlamentul European exact la subiectul președinției României la Consiliul Europei, în contexul în care țara noastră nu respectă norme internaționale – doi jurnaliști ai televiziunii publice din Austria, prezenți în Piața Victoriei la protestul din 10 august 2018 ca să relateze evenimentul, au fost agresați de forțele (chipurile… hm…) de ordine cu toate că aveau însemne ce exprimau lar apartenența lor la profesia de jurnalist. Plus că există voci din partide extremiste din Parlamentul European, dar cu influență, care vor să scoate ALDE din grupul omonim de la nivelul PE, dar și PSD din familia socialiștilor europeni și din grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European unde încă activează. Semne de întrebare la nivelul UE referitoare la modul cum în România se mai luptă împotriva corupției sau nu, și cum se protejează statul de drept au apărut și în februarie 2018, când la Parlamentul European a fost o sesiune specială în care s-a vorbit despre faptul că Guvernul forțează schimbarea legilor justiției fără ca acestea să devină mai bune pentru cetățeni și statul de drept, ci mai degrabă pentru infractori și corupți – cum au atras atenția foarte mulţi specialiști în drept.

Şeful Guvernului comentează decizia de condamnare a lui Liviu Dragnea

*Premierul Viorica Vasilica Dăncilă spune că „Decizia instanței (…) ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influența arbitrariului”, şi că solicitarea de demisie a lui Dragnea este o încălcare a normelor europene pentur că nu se respectă prezimţia de nevinovăţie

Imediat după anunţarea pe toate posturile tv a sentinţelor (https://brailachirei.wordpress.com/2018/06/21/o-condamnare-care-aduce-un-pic-de-speranta-liviu-dragnea-in-prima-instanta-sentinta-cu-executare/) în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman, premierul Viorica Vasilica Dăncilă (propusă de Liviu Dragnea, şeful PSD) a transmis un comunicat în care îşi arată sprijinul pentru liderul de partid.

   „Decizia instanței de judecată în cazul președintelui PSD ne arată că modul în care în România se aplică legea este încă sub influența arbitrariului. Liviu Dragnea a fost condamnat pentru o faptă prevăzută de un articol pentru care există deja o decizie a CCR că trebuie modificat pentru a fi în acord cu regulile Constituției. Într-un stat democratic, incertitudinile nu au ce căuta în înfăptuirea actului de justiție, iar atât timp cât există decizii ale CCR pe care unii judecători le acceptă, alții nu, nu ne putem gândi decât că această hotărâre de condamnare nu se va menține și după recursul din apel. Cred cu tărie în nevinovăția președintelui PSD și îl asigur de toată susținerea mea la conducerea partidului și a Camerei Deputaților – aceasta este singura atitudine corectă pentru respectarea prezumției de nevinovăție, așa cum ne cere Comisia Europeană, prin Directiva 2016/ 343. Consider că cei care cer demisia președintelui PSD înainte de pronunțarea unei decizii finale, încalcă grav Constituția României, Directivele Europene și standardele Comisiei de la Veneția, care garantează toate prezumția de nevinovăție. Guvernarea PSD -ALDE rămâne unită, obiectivele noastre, angajamentele noastre, determinarea noastră rămân aceleași. Vom realiza programul de guvernare și vom duce până la capăt angajamentele pe care ni le-am asumat în fața cetățenilor, uniți și puternici în fața tuturor piedicilor puse de cei care nu doresc binele acestui popor„, a transmis Viorica Dăncilă în calitate de şef al Guvernului.

Nota red. Mesaj care demonstrează cât de puţin le pasă unora de lege şi de oameni. Culmea, cea care semnează aceste rânduri ar trebui să fie garantul legii!

În plus, Dăncilă uită că Dragnea este deja condamant, e adevărat la 2 ani cu suspendare în dosarul „Referendum-ului”, deci… mai uşor cu sprijinul până-n pânzele albe! Chiar toate instanţele sunt contra unui om nevinovat?

O piaţetă în Estoril – lângă Lisabona, botezată cu numele România

*Cu ocazia vizitei premierului român în Portugalia, în 6 iunie 2018 * În oraşul Estoril din Cascais, suburbie a Lisabonei, se află şi o şcoală destinată copiilor familiilor de români 

Vizita oficială a premierului Viorica Dăncilă în Portugalia a coincis miercuri, 6 iunie 2018, şi cu ceremonia de inaugurare a unei piațete dedicate României, în orașul Estoril, situat în Cascais, suburbie a Lisabonei. Rotonda este situată în centrul orașului Estoril, lângă Hotel Palácio (datând din 1930), una dintre cele mai prestigioase locații din Europa, care a găzduit şefi de stat şi diplomaţi care au desenat contururile Europei postbelice. Evenimentul a fost organizat pentru a sublinia relația dintre cele două țări, Portugalia şi România, ale căror relaţii diplomatice se făuresc de 100 ani încoace şi continuă să se dezvolte mai ales în contextul apartenenţie la Uniunea Europeană. În Cascais, care celebrează anul acesta 650 de ani de la înființare, există și o școală a comunității românești. Totodată, Cascais a început negocierile pentru înfrățirea cu orașul Sinaia.

Hotel Palácio

** * Cascais și Estoril prezintă un interes deosebit pentru România, datorită numeroaselor personalități românești care au locuit aici: Lucian Blaga, Mircea Eliade, Elena Văcărescu sau Regele Carol al II-lea etc.  Estorilul, împreună cu Cascais și Sintra, formează încă din perioada interbelică renumitul Triunghi de Aur de la Oceanul Atlantic. 

         Premierul român a vizitat şi sediul Fundației Champalimaud din Lisabona, unul dintre cele mai prestigioase centre de cercetare din Europa. Vizita premierului Dăncilă are loc în contextul semnării Memorandumului de Înţelegere în domeniul cercetării ştiinţifice între Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” din România și Fundația Champalimaud.

Medicii de familie din toată ţara, protest în fața Guvernului

*În 15 noiembrie 2017, după ce în 2 noiembrie au pichetat sediile Prefecturilor şi ale Caselor Judeţene de Sănătate * Premierul Mihai Tudose, după întâlnirea cu o delegaţie a protestatarilor, a recunoscut că sistemul este greoi

Medici – delegaţii din toată ţara – membri în Societatea Națională pentru Medicina de Familie (SNMF), dar şi simpli pacienţi s-au aflat miercuri, 15 noiembrie 2017, în fața Guvernului unde a fost organizat un protest față de birocratizarea excesivă a sistemului de sănătate, dar şi faţă de noile prevederi din Codul fiscal (https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/08/guvernul-da-ordonanta-de-urgenta-pentru-modificari-la-codul-fiscal/) care reduc drastic câştigurile cabinetelor medicale. 

               Medicii de familie în frunte cu Rodica Tănăsescu – preşedinte SNMF – și pacienții au avut pancarte prin care au subliniat problemele actuale din sistemul de sănătate, neuitând faptul că de multe ori nu funcţionează sistemul de citire al cardurilor de sănătate, că nu se pot elibera anumite rețete, că lipsesc medicamente şi vaccinuri etc. De asemenea, medicii şi-au reînnoit jurământul profesional, dar au anunţat şi că lipsa unor măsuri care să schimbe situaţia va conduce la proteste şi de altă natură, inclusiv neacceptarea Contractului colectiv pe ramură.
                O delegaţie a protestatarilor s-a întâlnit cu premierul Mihai Tudose care a declarat (citat de Mediafax) că din păcate medicii au dreptate, sistemul de sănătate fiind unul foarte greoi şi foarte birocratizat, care i-a transformat în contabili: ”Am avut împreună cu dl vicepremier Marcel Ciolacu şi dl. ministru Bodog, o discuţie bună cu reprezentanţii medicilor de familie. Spun şi pe această cale că chiar au dreptate şi din păcate chiar au foarte multă dreptate. Spun din păcate fiindcă sistemul este în continuare foarte greoi, foarte birocratizat şi medicii de familie s-au transformat sau au fost nevoiţi să se transforme în contabili decât să-şi facă meseria. Încercăm să găsim soluţii”. Şeful Guvernului le-a promis o consultare pe draftul contractului cadru, dar şi că ”de luni să încercăm şi cu Ministerul de Finanţe să reglăm nişte lucruri”.

** * În urmă cu două săptămâni, în 2 noiembrie 2017, sute de medici de familie au pichetat sediile Caselor Județene de Asigurări de Sănătate din întreaga țară și au depus un memoriu prin care au adus la cunoștință revendicările (de altfel, cunoscute; cei aproximativ 11.000 medici de familie cu 9.500 cabinete de medicină de familie şi-au exprimat de nenumărate ori nemulţumirile, pertinente, dar nu au fost ajutaţi de guvernanţi).

Protestele au fost anunţate încă din finele lui octombrie 2017 când s-a înfiinţat  Coaliția „Solidari pentru Sănătate” (https://brailachirei.wordpress.com/2017/10/30/coalitia-solidari-pentru-sanatate-o-noua-structura-tip-ong/) din care fac parte membri SNMF şi organizații neguvernamentale de pacienți. „Membrii coaliției cer crearea unui echilibru în finanțarea sistemului public de sănătate, prin alocarea a minimum 10% din FNUASS total pentru asistența medicală primară, față de 5,8% în prezent, conform recomandărilor tuturor instituțiilor internaționale. Dorim crearea mediului propice unei relații funcționale medic – familie – comunitate pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor României, prin debirocratizarea sistemului și neîngrădirea ariei de competențe ale medicului de familie în relația cu pacientul său și în acord cu pregătirea și realitatea medicală a secolului XXI și cerem recunoașterea importanței muncii medicului de familie în sistemul public de sănătate și respectarea drepturilor constituționale ale medicilor și pacienților”, au subliniat reprezentanții coaliției „Solidari pentru Sănătate”.

Guvernul României vrea la Bucureşti sediul Agenției Europene pentru Medicamente

*Solicitarea a fost transmisă Comisiei Europene

Guvernul României a depus – în 31 iulie 2017, la sediul Comisiei Europene – dosarul de candidatură pentru relocarea, la București, a Agenției Europene pentru Medicamente, în contextul retragerii Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord din Uniunea Europeană. Pregătirea candidaturii a fost realizată de un grup de lucru interinstituțional, din care fac parte Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Externe se subliniază în materialul de la Biroul de presă al Guvernului. „Depunerea dosarului de candidatură înseamnă un obiectiv atins, în stadiul actual al procedurilor care vizează relocarea sediului Agenției Europene pentru Medicamente. Am încredere în șansele României de a se califica pentru această selecție, pentru că dispunem de o expertiză substanțială în sectorul medical. Informațiile din dosarul de candidatură susțin cu elemente concrete argumentele noastre că România este pregătită să-și asume o astfel de responsabilitate”, a declarat premierul Mihai Tudose.

     S-a propus un spaţiu în zona de nord a Bucureștiului, chiar în spatele stației de metrou Pipera. Agenția Europeană pentru Medicamente ar urma să fie găzduită de o clădire nouă, va avea o suprafață de aproximativ 27.000 de metri pătrați, un centru de conferințe ce poate găzdui 720 de participanți și o excelentă infrastructură IT&C.

** *     Agenția Europeană pentru Medicamente, una dintre cele mai mari și importante agenții europene, își are în acest moment sediul la Londra. Este un organism descentralizat al Uniunii Europene, care are ca principală responsabilitate protecția și promovarea sănătății publice, prin intermediul evaluării și supravegherii medicamentelor destinate uzului uman.

Comisia Europeană va examina proiectele și va trimite propria evaluare Secretariatului General al Consiliului până la 15 septembrie 2017, urmând ca hotărârea finală să fie luată în marja Consiliului Afaceri Generale din noiembrie 2017. Decizia ar urma să fie formulată în baza unor runde succesive de vot secret, fiecare stat membru având un număr egal de voturi. Statul membru care va fi selectat pentru găzduirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente nu va mai putea candida pentru relocarea Autorității Bancare Europene.

Motivaţia solitării este că România deține o expertiză consistentă în domeniul medical, aflându-se în partea superioară în ceea ce privește numărul de absolvenți de școală medicală, iar, începând din 2007, 14.000 de români specializați în medicină și farmacie lucrează în țările Uniunii Europene. De asemenea, în București își au sediul numeroase instituții de profil, inclusiv laboratoare și companii farmaceutice (Institutul Național de Cercetare Cantacuzino, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”, Institutul Național „Victor Babeș”, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. dr. N. Paulescu”) care au ca obiectiv gestionarea efectelor majore în situații de criză care pot afecta sistemul național de sănătate.

Vizită oficială la zăcământul de la Caragele, acumulare de gaze naturale descoperită recent

*Premierul Grindeanu, miniştrii Petcu şi Tudose au participat în 12 mai 2017 la prezentarea oficială a celui mai mare zăcământ de gaze naturale de pe teritoriul românesc, descoperire din 2016 * „Descoperirea zăcământului de la Caragele este încă un pas pe drumul României spre asigurarea independenței energetice”, a ţinut să sublinieze primul-ministru referindu-se la această comoară de resurse care ar putea să asigure consumul întregii pe următorii doi – trei ani

 

România are, de curând, un zăcământ de gaze naturale – şi cel mai mare descoperit de statul român în ultimii 30 de ani –  la Caragele, în județul Buzău. În 12 mai 2017, premierul Sorin Grindeanu, Toma Petcu – ministrul Energiei și brăileanul Mihai Tudose – ministrul Economiei au participat la prezentarea oficială a acestei comori, cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale. 

Premierul Grindeanu a avut o întâlnire de lucru cu conducerea Ministerului Energiei și a companiei Romgaz Mediaș, discuţiile fiind duse pe tema perspectivelor de dezvoltare ale zăcământului descoperit în zona Caragele. De asemenea, se arată ăn materialul transmis de Biroul de presă al Guvernului, delegația condusă de Sorin Grindeanu a vizitat obiectivul Grupul 4 Caragele al Romgaz Mediaș, format din grupul de colectare a gazelor produse de sondele 4, 5, 6 Caragele, staţie de uscare gaze și staţie de măsură gaze; aici, discuțiile dintre oficiali şi specialişti s-au axat pe importanța deosebită a acestei descoperiri ce contribuie la independența energetică a României și cu potențial pentru existența unor noi de zăcăminte de același tip. Foto preluată de la News.ro

“România este una dintre țările din regiune cu cea mai redusă dependență de sursele externe de gaze. Descoperirea zăcământului de la Caragele este încă un pas pe drumul României spre asigurarea independenței energetice și spre consolidarea statutului de factor de stabilitate în UE. Totodată, este un moment important ce contribuie la atingerea obiectivului nostru de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie”, a afirmat premierul Grindeanu cu această ocazie. În 2017, Romgaz intenționează să foreze șase sonde în acest zăcământ, dintre care 3 sunt deja în funcțiune, investițiile ajungând la suma de 40 de milioane de euro. Punerea în producție a acestui zăcământ va presupune investiții de circa 140 de milioane de euro, destinate, printre altele, și lucrărilor de foraj de sonde pentru confirmarea creșterii potențiale a volumelor disponibile în acest perimetru. Zăcământul urmează să fie pus în producție de către Romgaz în anul 2019. În același an ar urma să fie pus în funcțiune și gazoductul BRUA.

 

** *  În iunie 2016, Romgaz a descoperit în complexul structural Caragele – situat între  Buzău și Brăila, lung de circa 35 de kilometri, o importantă acumulare de gaze naturale la adâncimi între 1.500 și 4.000 metri. Acumulările de gaze au valori de circa 25 – 27 miliarde metri cubi, cu potențial de creștere în urma evoluției explorării, putând asigura consumul întregii țări pe o perioada de 2 – 3 ani. Descoperirea vine ca urmare a proiectelor Romgaz de explorare și a testelor de producție derulate în anii 2011 – 2016.

Preşedintele Jean-Claude Juncker, vizită în România

*Liderul Comisiei Europene se întâlneşte cu preşedintele Iohannis, cu premierul Grindeanu; va avea şi un dialog cu cetăţenii despre viitorul Europei şi rolul României în proiectul european – toate acestea în 11 mai 2017 – la care va participa şi comisarul european Corina Creţu

Jean-Claude Juncker (foto preluare din site The Telegraph), preşedinte al Comisiei Europene, vine în România pentru a se întâlni, în data de 11 mai 2017, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu primul-ministru Sorin Mihai Grindeanu, dar şi pentru a se adresa Parlamentului României, în şedinţă plenară, cu privire la viitorul Europei.

Jean-Claude Juncker

Discursul preşedintelui Juncker în plenul Parlamentului  (+/- 10.30, ora României), dat şi discursul dedicat Zilei Europei (+/- 13.00, ora României) vor fi transmise în direct de EbS+.

De asemenea, aşa cum transmit jurnaliştii de la Biroul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România (site la https://ec.europa.eu/romania/), preşedintele Juncker va susţine şi un dialog cu cetăţenii, împreună cu comisarul european Corina Crețu, despre viitorul Europei şi rolul României în proiectul european, la 10 ani de la aderarea ţării noastre la UE. Dialogul cu cetăţenii va avea loc în după-amiaza zilei de 11 mai, de la ora 16.30 (ora României) şi poate fi urmărită  live pe EbS+, Facebook şi Twitter.

Guvernul Cioloș, bilanț la final de mandat

*In 4 ianuarie 2017, Dacian Cioloș este inlocuit de Sorin Grideanu – premier (a doua propunere acceptata de presedintele Klaus Johannis) agreat de Liviu Dragnea, liderul PSD 

Miercuri, 4 ianuarie 2017, este data la care Romania are un nou Guvern, condus de Sorin Grideanu – fost sef al Consiliului Judetean Timis, propus de Liviu Dragnea – liderul PSD (partidul cu cele mai multe voturi la scrutinul din 11 decembrie 2016… zi in care au iesit sa voteze doar 39 la suta dintre cei cu drept de vot). Noul cabinet a inlocuit Guvernul Dacian Ciolos (numit la doua sapatamani dupa tragedia/ incendiul din 30 octombrie 2015 clubul bucurestean „Colectiv” in care au pierit 64 de persoane – http://www.mediafax.ro/social/tragedia-din-colectiv-cine-sunt-cele-64-de-victime-care-au-murit-in-urma-incendiului-artisti-fotografi-jurnalisti-olimpici-si-studenti-straini-printre-cei-disparuti-galerie-foto-14878395, majoritatea tineri si foarte tineri, tragedie care a dus la demisia lui Victor Ponta de la conducerea Guvernului). Tot in aceasta zi, premierul Dacian Ciolos a raportat activitatea guvernului ciolos-raport-ian-2017-finalraport (click pe document – preluat de pe site Guvern – in format PDF pentru detalii) si a avut o ultima conferinta de presa (ce a spus domnia sa, mai jos – text preluat tot de la gov.ro) in calitatea de sef al Executivului.

Dacian Ciolos

Dacian Ciolos

Dacian Cioloş: „Bună ziua, este ultima mea intervenţie în calitate de prim-ministru. Intenţia mea este să fac un scurt bilanţ, fără să intru în detaliul măsurilor luate în acest an, pentru că am avut ocazia să facem un bilanţ şi la un an de mandat şi desigur, de atunci sunt câteva lucruri care au evoluat, dar deja există în spaţiul public multe elemente de bilanţ al acestui guvern.  Aş vrea însă să pornim de la punctul de început al acestui guvern, în ce context. Să reamintim în ce context s-a instalat acest guvern, pentru a înţelege mai bine şi care a fost misiunea pe care şi-a asumat-o şi modul în care a îndeplinit-o. Acest guvern a apărut după cum vă amintiţi într-un context social şi politic excepţional, după manifestaţiile de stradă, după demisia guvernului precedent, moment în care s-a convenit la nivel politic instalarea unui guvern tehnocrat. A fost deci o formulă excepţională a acestei guvernări şi în acest context trebuie să spun am beneficiat şi de o susţinere politică relativ volatilă în Parlament, ceea ce a îngreunat luarea unor decizii. Am fost, pe de altă parte, conștient că aşteptările oamenilor faţă de acest guvern vor fi foarte mari şi au fost într-adevăr foarte mari, presiunile au fost foarte mari ca acest guvern să demareze reforme şi să intervină în foarte multe domenii, atâta vreme cât, pe de altă parte, unele partide se aşteptau ca acest guvern să se ocupe în primul rând de administrarea treburilor curente ale ţării. Însă încă de la începutul guvernării, au ieşit la iveală mai multe probleme, mai multe lucruri ascunse timp de, în multe cazuri, peste 20 de ani, care şi-au făcut simţită prezenţa şi problemele au apărut, au ieşit la iveală în această perioadă, aşa încât guvernul nu avea cum să abordeze aceste lucruri frontal.
Vă amintesc doar la sănătate crizele prin care am trecut şi care s-au datorat unor lucruri care nu au fost abordate frontal atunci când ar fi trebuit. Amintesc aici doar de problema biocidelor, dar nu este singura, la fel problema lipsei medicamentelor, dincolo de chestiunea legată de preţurile medicamentelor, problema lipsei medicamentelor din farmacii, care la fel trebuia abordată în mod strategic. În educaţie, vă amintiţi, discuţiile din spaţiul public la sfârşitul anului trecut legate de calitatea doctoratelor, de suspiciunile de plagiat şi de capacitatea sau mai degrabă incapacitatea sistemului de a clarifica aceste lucruri şi de a le aborda în mod obiectiv, indiferent despre cine este vorba. Apoi, în domeniul muncii, dincolo de problema salarizării, care a rămas pe masa Guvernului chiar dacă nu a fost acesta un obiectiv în programul de guvernare, dar nu aveam cum să nu abordăm acest subiect. Apoi problemele legate de şomajul cronic în anumite zone din România, coroborate cu probleme de sărăcie în anumite zone defavoriate, care se răsfrângeau nu doar asupra celor care aveau posibilitatea să muncească, dar asupra tinerilor, asupra copiilor, a şcolarilor, cu probleme mari de abandon şcolarApoi, în domeniul mediului, dincolo de multe probleme legate de dezvoltarea durabilă, o problemă acută care continuă să aibă nevoie de soluţii, dar noi am oferit deja nişte soluţii, legate de combaterea tăierilor ilegale a pădurilor. Deci au atâtea domenii care aveau nevoie de o abordare structurată a reformelor nu aveam cum să ne limităm doar la administrarea treburilor curente şi dincolo, chiar şi de ceea ce ne-am propus noi la începutul guvernării am fost împinşi de aceste realităţi să abordăm aceste lucruri frontal şi să propunem sau să începem anumite reforme, chiar dacă, am mai spus în mai multe rânduri, am fost conştienţi că nu vom putea deschide toate fronturile de reformă necesare într-un an de zile. 
Câteva rezultate din acest ceva mai mult de un an de guvernare. Vă amintiţi, probabil, în discursul meu din Parlament de la votul de învestire am trasat acolo câteva linii principale ale acţiunii Guvernului. În primul rând, acțiuni legate de modul de a guverna. Am spus de la început că vom încerca să venim cu un alt mod de abordare a guvernării, bazată pe responsabilitate, pe transparenţă, pe profesionalism şi pe deschiderea spre dialog. 
Legat de transparenţă, am transparentizat atât cât este posibil actul guvernamental, începând de la procesul de pregătire a actelor normative, unde am făcut o regulă din consultarea publică a tuturor actelor normative, inclusiv a proiectelor de ordonanţă de urgenţă, chiar dacă este vorba de câteva zile, am evitat să venim cu surprize în deciziile guvernamentale. Am transparentizat şi actul de decizie guvernamentală, am creat noi platforme de consultare publică şi pentru pregătirea actelor normative, dar şi pentru alte decizii administrative ale guvernelor. Am creat, chiar dacă el trebuie operaţionalizat în continuare, Registrul Unic al Transparenţei Intereselor, acel registru în care structurile de lobby sau de reprezentare profesională sunt solicitate să se înscrie pentru a avea un dialog transparent şi deschis cu instituţiile publice şi am declanşat şi un proces de debirocratizare, chiar dacă aici este un şantier mare şi sunt multe de făcut. Apoi ne-am asumat organizarea unor alegeri locale şi parlamentare corecte şi transparente. Ne-am angajat să luăm măsurile care pot fi luate pentru a reduce suspiciunile de fraudă. Aici vă reamintesc faptul că pentru prima dată am folosit un sistem de control împotriva votului multiplu, care s-a dovedit eficient, şi tot pentru prima dată la alegerile parlamentare am pus la punct un sistem de supraveghere video a procesului de numărare a votului, pentru a elimina şi de acolo suspiciuni. Apoi am promis în Parlament că vom fi un Guvern care vom veghea la independenţa justiţiei şi vom sprijini şi vom continua lupta împotriva corupţiei. Aici vreau să vă amintesc, dincolo de decizii pe care Ministerul Justiţiei le-a luat în acest an sau propuneri pentru anumite posturi de responsabilitate în sistemul judiciar, am finalizat Strategia naţională anticorupţie pentru perioada 2016-2020, cu un plan de acţiuni detaliat, care aşteaptă să fie pus în aplicare şi sper să fie asumat şi pus în aplicare de viitorul Guvern. Am operaţionalizat şi Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Imobilizate, venind chiar cu decizii de modul cum ar urma să fie folosiţi şi banii recuperaţi proveniţi din recuperarea în urma săvârşirii unor infracţiuni şi care urmează să fie canalizaţi spre educaţie şi spre sănătate, două domenii care au nevoie de investiţii în România. Dar cel mai important, am spus atunci în Parlament, că prin măsurile pe care le vom lua dorim să continuăm trendul ascendent al dezvoltării economice a României, să susţinem creşterea economică şi mai ales să creştem credibilitatea statului în raport cu mediul economic şi prin asigurarea stabilităţii bugetului ţării într-un an electoral în care presiunile asupra bugetului sunt mari. Şi am spus atunci că tot ce va ţine de Guvern vom face pentru ca acest lucru să se întâmple. Suntem în momentul de faţă într-o situaţie cu o creştere economică de aproape 5%, oricum cea mai mare din UE, sigur, ea este rezultatul mai multor ani de măsuri care au fost luate, dar cred eu că măsurile pe care le-am luat şi în acest an şi modul în care am abordat lucrurile în procesul decizional care viza sectorul economic au stimulat în continuare încrederea investitorilor în România, în aşa fel încât suntem în situaţia în care au crescut şi investiţiile – şi investiţii străine, şi investiţii autohtone -, am crescut sau a crescut numărul de locuri de muncă, inclusiv în sectorul privat, cu peste 3,4% mai mult decât perioada corespunzătoare anului trecut, anului 2015, a crescut deci cu peste 155.000 numărul de locuri de muncă suplimentare create în economie şi a scăzut numărul şomerilor cu peste 90.000 de locuri, înregistrând o scădere deci a şomajului, de la 4,9 la 4,7%. 
Am reuşit să menţinem şi deficitul bugetar în limitele prognozate şi, dincolo de asta, anul acesta am atins un nou prag minim al costurilor de finanţare externă. Altfel spus, atunci când statul se împrumută pentru a-şi plăti datoria, pentru împrumutul respectiv plăteşte o dobândă, nivelul dobânzii pe care îl plăteşte arată şi încrederea pe care investitorii o au şi finanţatorii o au în modul în care lucrurile sunt gestionate.

Anul acesta am avut un nivel minim al costurilor de finanţare externă. Aceste lucruri şi aceste date nu sunt doar cifre raportate într-un document scris, creşterea aceasta economică a avut deja un impact pozitiv şi în buzunarele românilor, cum le place unor politicieni să spună, pentru că veniturile lunare pe gospodării au crescut cu 13% în acest an, câştigul în 2016, câştigul salarial mediu brut pe total economie a crescut, la fel, cu aproape 13%, chiar şi pensiile au crescut, în ciuda a ceea ce am tot văzut la televizor în acest an, că tehnocraţii se pregătesc să scadă pensiile, nu doar că nu au scăzut, dar ele au crescut cu 5%. Am crescut şi salariul minim în 2016 cu 200 de lei. Dar, dincolo de asta, am înţeles că acest trend, ca să se menţină şi în anii următori, este nevoie de măsuri care să stimuleze crearea de locuri de muncă, pentru că nu este suficient să creşti salariile dacă nu produci şi locuri de muncă, dacă nu produci locuri de muncă care să contribuie apoi la potenţialul bugetului de a putea susţine anumite măsuri, inclusiv de creştere salarială în domeniul bugetar. Şi am venit aici cu măsuri suplimentare pentru ocuparea forţei de muncă, pentru reducerea şomajului, cu măsuri de mobilitate socială şi geografică a lucrătorilor. Vă amintesc aici doar acea primă instalare pentru cei care se deplasează la peste 50 de km şi doresc să se instaleze în zonele în care există locuri de muncă. Sigur, nu este o soluţie panaceu, este o soluţie de tranziţie care trebuie să fie urmată şi de măsuri pentru ca investiţiile să fie dirijate în zonele în care există un surplus de mână de lucru şi toate acestea pentru că am considerat că creşterea economică pe care se bazează inclusiv construirea bugetelor ţărilor şi inclusiv construirea bugetului României, creşterea aceasta economică, ea, din păcate, nu se poate decreta printr-o hotărâre de Guvern sau printr-un act normativ. Creşterea economică este un rezultat al unor măsuri cumulate şi de stimulare a investiţiilor şi de stimulare a consumului, dar şi măsuri şi politici ale statului. Şi, din punctul meu de vedere, o creştere economică care să poată să susţină apoi cheltuieli bugetare consistente trebuie, în primul rând, să fie în măsură să creeze locuri de muncă. Principalul impact – şi insist pe acest lucru, o lecţie pe care am învăţat-o în acest an – principalul impact pozitiv pe care o creştere economică îl poate avea în buzunarele românilor este prin crearea de locuri de muncă în economia reală, pentru că acela este semnul că creşterea economică este una sănătoasă şi de acolo decurg apoi alte posibilităţi pe care Guvernul le are de a investi bani din bugetul de stat în diferite tipuri de politici, inclusiv în politici salariale din sectorul bugetar. 
Dincolo de aceste aspecte economice, am pus sănătatea şi educaţia în topul priorităţilor, aici am abordat chestiunea salarială prin prisma corectării inechităţilor salariale din domeniul sănătăţii şi educaţiei, pentru că, atâta vreme cât aceste inechităţi nu sunt corectate, creşterile salariale procentuale nu rezolvă probleme de fond. Şi am venit în acest an cu creşteri salariale şi în domeniul sănătăţii, şi în domeniul educaţiei, dar banii pentru aceste creşteri salariale au fost folosiţi pentru a corecta aceste grile de salarizare. Am rezolvat şi problema remuneraţiei gărzilor medicilor, am venit cu măsuri care să asigure o mai bună performanţă a managementului în spitale şi cu un sistem de transparenţă a multor acte şi decizii care vizează domeniul sănătăţii şi care erau criticate în trecut – mă gândesc aici la acea platformă transparentă a Ministerului Sănătăţii – care publică date privind achiziţiile publice, privind sponsorizările primite de medici de la industria farmaceutică, declaraţii de avere, indicatori de performanţă pentru managerii spitalelor, ş.a.m.d. 
Am venit, totodată, pentru prima dată după mulţi ani de zile, cu o abordare structurată a politicii de resurse umane în domeniul sănătăţii, cu acel plan multianual pentru dezvoltarea strategică a resurselor umane, dar şi cu proiectul de infrastructură în domeniul sănătăţii. Mă gândesc aici la avansările pe care le-am putut să facem pentru cele trei spitale regionale, care acum sunt în linie dreaptă pentru proiecte tehnice şi apoi pentru execuţie, dar şi pregătirea a unor prime proiecte de parteneriat public-privat în construcţii de infrastructură în spitale, rămânând într-un sistem medical public de stat. 
În domeniul educaţiei aş aminti doar câteva  măsuri care vizează transparentizarea organizării concursurilor, pentru prima dată după mulţi ani de zile a unor concursuri pentru ocuparea funcţiilor de director în sistemul şcolar preuniversitar, dar şi reaşezarea valorilor în şcolile doctorale prin operaţionalizarea structurii administrative care se ocupă de evaluarea tezelor de doctorat şi care a dovedit în aceste ultime luni că poate să funcţioneze. 
Şi apoi, al treilea domeniu pe care ne-am concentrat în educaţie e cel vizând prevenirea abandonului şcolar, aici cu măsuri care vizau şi lupta împotriva sărăciei. Şi aici aş aminti decontarea integrală a navetei elevilor, dar şi programe precum fiecare copil în grădiniţă, profesori în şcoli defavorizate, o masă caldă în şcoli, chiar dacă este un proiect pilot, toate aceste măsuri de educaţie, coroborate cu politici sociale care să reducă riscul de abandon şcolar. 
Dincolo de aceasta, o să găsiţi în raportul de guvernare pe care l-am pregătit, încercat să identificăm măsurile, deciziile sau rezultatele pe care le putem cuantifica în acest an şi ne-au ieşit pste 200, două sute şi ceva de măsuri care au fost luate în acest an. Aş aminti, pentru că s-a vorbit mult de fondurile europene şi de diferite stratageme să se încerce să se inducă în opinia publică ideea că în acest an nu s-au absorbit fonduri europene. Nu s-au absorbit decât peste 7 miliarde de euro, care au intrat în ţară de la UE concret în acest an. O parte din ei pe exerciţiul financiar 2007-2013, pe care l-am încheiat cu o creştere a ratei de absorbţie de la cincizeci şi ceva la sută, cât am găsit-o la sfârşitul lui 2015, la   peste 80% la sfârşitul lui 2016, când am închis acest exerciţiu. Dincolo de asta aproape 2,5 miliarde de euro care au intrat în ţară în exerciţiul financiar 2014-2020 sau în contul acestui exerciţiu financiar. 
Dincolo de aceasta, am accelerat pregătirea cadrului administrativ pentru utilizarea fondurilor europene. Din cele 35 de condiţionalităţi ex-ante pe care România trebuie să le îndeplinească înainte de a deconta bani pe anumite programe europene pentru exerciţiul 2014-2020, deci din cele 35 de condiţionalităţi, am preluat 25 de condiţionalităţi care trebuiau rezolvate. Din cele 25 de condiţionalităţi, practic 20 sunt într-un fel sau altul rezolvate, iar ultimele cinci condiţionalităţi care finalizate pentru acestea am agreat cu Comisia Europeană planuri de acţiuni pentru următoarea perioadă în aşa fel încât realizarea acestor condiţionalităţi să nu blocheze la începutul acestui an începerea decontărilor imediat ce a autorităţile de management pe fonduri europene vor fi acreditate. 
În domeniul transporturilor amintesc că am lucrat, în primul rând, pentru a debloca proiecte de infrastructură rutieră şi, mai ales, de autostrăzi care erau blocate. În momentul de faţă se lucrează pentru finalizarea a aproape 160 de kilometri de autostradă. Amintesc aici şi faptul că am adoptat, în cele din urmă, după ani de zile de discuţii şi de dezbateri, Masterplanul pentru transporturi. 
Apoi, în domeniul politicii salariale n-am reuşit să adoptăm proiectul de lege a salarizării unitare, dar l-am finalizat şi lăsăm un proiect fezabil de lege a salarizării unitare şi spun fezabil pentru că el se bazează pe un impact bugetar suportabil din punctul nostru de vedere şi bazează, în primul rând, pe cunoaşterea unei realităţi, pentru că, pentru prima dată după ani de zile, avem aproape finalizată în proporţie de peste 95%, din ce ştiu eu de la domnul ministru al muncii, baza de date cu salariile din sistemul public. Fără cunoaşterea, fără existenţa acestei baze de date, orice proiect de lege a salarizării unitare ar fi fost mai mult sau mai puţin o utopie, pentru că se baza pe supoziţii şi nu pe cunoaşterea realităţilor, a nivelului de salarii. Avem această bază de date care poate să fie folosită de viitorul guvern pentru a promova o lege a salarizării unitare fezabilă. 
Legat de fondurile pentru agricultură, pentru că şi aici, în acest an, s-a insistat mult pe faptul că au fost întârzieri în plata subvenţiilor, întârzieri datorate stării în care am găsit sistemul informatic, în primul rând care gestiona plata agricultorilor, totuşi, în acest an, am plătit peste 4 miliarde de euro din fonduri europene, care au intrat în conturile agricultorilor, atât subvenţia pentru exerciţiul anului 2015, dar şi,  şi asta este cea mai mare sumă care a fost plătită până acum în avans agricultorilor pentru exerciţiul financiar 2016, am plătit peste 800 de milioane de euro în contul subvenţiilor pentru 2016, bani în avans. Deci, odată ce am pus la punct sistemul şi am finalizat sistemul informatic, în realizarea lui, am dovedit că se pot plăti subvenţiile nu doar la timp, dar şi anticipat. Apoi aş mai aminti în domeniul pădurilor sistemul SUMAL, nu numai deciziile legislative pe care le-am luat pentru a întări cadrul instituţional de control şi de sancţionare pentru tăierile ilegale, dar am creat şi un sistem informatic care se bazează inclusiv pe imagini satelitare în timp real, sistem care să permită urmărirea şi identificarea tăierilor ilegale nu doar pe partea de transport al masei lemnoase, ci încă din faza de aprobare administrativă a tăierilor şi a exploatării masei lemnoase. Şi acest sistem este funcţional în cea mai mare parte; în următoarele săptămâni el urmează să fie complet funcţional şi va putea fi folosit de viitorul guvern. Apoi, mai amintesc şi faptul că am reuşit să negociem în acest an şi printr-o implicare directă a Guvernului României, chiar dacă ar fi fost în mare parte atribuţia Comisiei Europene, să negociem direct cu Canada eliminarea vizelor pentru călătoriile românilor în Canada, în contextul acelui acord comercial între Canada şi UE. Am folosit acel moment favorabil pentru România şi am reuşit să obţinem acest lucru. Şi sper ca şi Guvernul care vine să continue în aceeaşi notă, pentru că, vreau să amintesc, Guvernul care se instalează astăzi în mod normal va fi cel care va reprezenta România pe perioada preşedinţiei pe care România o va exercita la Consiliul UE în 2019. Este cel mai bun moment din istoria României de până acum în relaţie cu UE, în care România să demonstreze implicarea activă la nivel european pentru a susţine anumite puncte de vedere argumentat. Şi, deci, sper ca Guvernul care se instalează astăzi să folosească inclusiv ceea ce noi am pregătit deja pentru asumarea de către România a preşedinţiei europene, pentru ca România să iasă nu numai cu fruntea sus din acest proces, dar să se impună ca unul din statele membre active la nivel european.

În încheiere aş vrea să vă spun că cel puţin în ce mă priveşte am învăţat foarte mult în acest an, am învăţat în primul rând din criticile care au fost îndreptate înspre guvern, am încercat să muncim cu modestie, cu profesionalism, cu onestitate, aşa cum ne-am angajat la începutul anului, şi să arătăm că acest mod de guvernare e deschis spre interesul public şi nu spre interesul electoral, ci spre interesul public şi spre reformele într-adevăr necesare care chiar pot să aibă unele dintre ele costuri electorale, că se poate guverna şi în acest fel. Am încercat să învăţăm din greşeli şi să le corectăm de fiecare dată când asta a fost posibil, fără a face exces de orogoliu. Am înţeles şi că rostul nostru în acest an a fost în primul rând acela de a pune anumite seminţe, de seminţe de reformă, de seminţe de schimbări în societate, dincolo de măsurile care pot fi luate în guvern şi sper eu şi am încrederea că aceste seminţe vor da roade în anii care vin.  În ceea ce mă priveşte, personal am avut, trebuie să recunosc, o şansă extraordinară de a putea să îmi servesc ţara și încerc să nu spun lucruri mari făcând aceste afirmaţii şi voi încerca să valorific experienţa pe care am câştigat-o în acest peste un an de guvernare şi în anii următori, într-un fel sau altul, în interesul public din România. De aceea, înainte de a lua întrebări, vreau să vă spun foarte clar că aşa cum am mai spus-o, de altfel, dar văd că insuficient sau, mă rog, nu s-a înţeles, nu mi-am pus problema să părăsesc ţara, pentru că nu am de ce să părăsesc România. Intenţionez să rămân în ţară şi să găsesc modalitatea cea mai bună de a mă implica inclusiv public pentru a-mi folosi experienţa pe care am câştigat-o, sigur, în măsura în care va exista şi susţinere pentru acest lucru. Am deja confirmarea mai multor colaboratori sau foşti colaboratori, inclusiv din guvern, că doresc să găsim o modalitate de implicare civică pentru a putea să ne valorificăm experienţa pe care am câştigat-o în acest an de mandat. Vă mulţumesc şi dvs. pentru modul în care aţi reflectat activitatea guvernului în acest an şi pentru modul în care ne-aţi ajutat ca o oglindă să ne reflectăm inclusiv propriile neajunsuri şi să putem lua şi măsurile şi deciziile necesare la timp. Vă mulţumesc”.

România și SUA, bună colaborare în domeniul securității și luptei împotriva terorismului

*A fost una dintre aprecierile făcute de directorul Comunității de Informații la întrevederea cu premierul Dacian Cioloș

James R. Clapper  (foto dreapta, preluare de la http://www.rt.com/) – directorul Comunității de Informații (Director of National Intelligence) din Statele Unite ale Americii (SUA) – a efectuat o vizită in România, prilej cu care – in 12 august 2016 – a avut azi o întrevedere, la sediul Guvernului României, cu premierul Dacian Cioloș (foto stanga). james-clapper

Dacian Ciolos       „Discuțiile au vizat teme de interes comun din cadrul parteneriatului strategic al României cu SUA, teme de actualitate privind contextul geostrategic de la Marea Neagră, din Siria, dar și din vecinătatea estică a României. Partea americană și-a arătat aprecierea pentru cooperarea foarte bună dintre România și SUA în domeniul securității și luptei împotriva terorismului și a menționat colaborarea și parteneriatul celor două țări din Afganistan. De asemenea, șeful Comunității de informații a SUA a salutat respectarea angajamentelor pe care România le-a luat în cadrul NATO privind bugetul acordat domeniului apărării. Premierul Dacian Cioloș a mulțumit părții americane pentru sprijinul din cadrul NATO și a salutat cooperarea bilaterală în menținerea securității regionale, inclusiv în domeniul specific al securității cibernetice„, se arată in comunicatul transmis de la Biroul de presă al Guvernului.