Deputat Vasile Varga: ”Absenteismul de la referendum, vot de blam la adresa clasei politice”

*Liberalul brăilean vede cel puţin două probleme în invalidarea referendumului: o dată că implicarea politică a contat în faţa oamenilor şi unii nu s-au prezentat la vot tocmai din acest motiv; altă implicaţie ţine de faptul că se compromite chiar ideea de referendum

 

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul Vasile Varga, reprezentant în Parlament din partea Partidului Național Liberal, membru al PNL Brăila, a ţinut să precizeze că absența masivă a românilor de la urne, la referendumul din 6 şi 7 octombrie 2018 pentru modificarea Constituției în sensul de a proteja formula tradiţional-religioasă a familiei (barbat căsătorit cu o femeie), este o sancțiune la adresa clasei politice: ”Este un vot de blam, pe care românii l-au dat tuturor politicienilor, indiferent de partidele din care provin. Referendumul pentru redefinirea în Constituție a căsătoriei a fost inițiat de o organizație civică. Ei sunt cei care au strâns peste trei milioane de semnături și care au pornit acest demers. Politicul nu avea voie să se amestece cu absolut nimic în acest referendum. Coaliția pentru familie era singura care avea cădere să facă o campanie de conștientizare, să explice care este scopul referendumului, ce se dorește a fi schimbat. Politicul nu s-a putut, însă, abține și a încercat să confiște acțiunea civică. De data aceasta, românii au fost solidari și au refuzat să meargă la vot. Nu văd alți vinovați decât politicienii, pentru ceea ce s-a întâmplat sâmbătă și duminică”.

Parlamentarul brăilean vede chiar şi altă consecinţă negativă a invalidării referendumului pe fondul absenteismului: ”La aproape 30 de ani de la Revoluție, am asistat la prima inițiativă civică, pe care clasa politică a compromis-o. Probabil că va trece foarte multă vreme până când cineva, un ONG, o asociație sau pur și simplu un grup de oameni va mai avea curajul să încerce să schimbe ceva prin referendum. S-a compromis nu doar rezultatul în sine, ci a fost compromis un instrument al democrației, care este referendumul. Sper că nu va mai fi nevoie să treacă alți 30 de ani pentru un demers similar, pentru că, dacă există o parte bună a ceea ce s-a întâmplat este că românii au demonstrat că pot fi solidari și nu se lasă ușor manipulați. Alegătorii români au demonstrat că sunt mai maturi, mai lucizi și mai buni decât clasa politică românească”.

** * Nota red. În mijocul lunii septembrie 2018, Parlamentul a adoptat Iniţiativa cetăţenească propusă în urmă cu vreo doi ani de Coaliţia pentru Familie (un ONG care reuneşte şi Biserica Ortodoxă Română, dar şi alte culte religioase din România, organizaţie care a strâns 3 milioane de semnături pentru Iniţiativa Cetăţenească) de revizuire a Constituţiei în sensul redefinirii familiei. S-a stabilit, cu ajutorul unei Ordonanţe de Urgenţă dată de Guvernul Viorica Vasilica Dăncilă (PSD şi ALDE) că referendumul va avea loc în două zile, respectiv în 6 şi 7 octombrie 2018. S-a mai spus că partidele nu fac campanie electorală pentru acest referendum, dar nu prea s-a întâmplat asta. Societatea civilă, în special prin mişcarea #Rezist, a militat pentru o acţiune de boicot generalizat şi a invitat oamenii să nu vină la vot, în spiritul respectării drepturilor omului. Rezultatul votului după cele două zile de scrutin a fost sub necesarul validării referendumului, nefiind întrunită condiţia ca să vină la urne cei 30 la sută prezenţi din totalul alegătorilor de pe liste.

Ziua națională de comemorare a Holocaustului 2018

*Se marchează la 9 octombrie, în România, începând cu 2004 pentru recunoaşterea şi asumarea crimelor împotriva evreilor săvârşite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului este marcată în România în fiecare an, la data de 9 octombrie și a fost instituită la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 din 5 mai 2004. Şi astfel, la această dată au loc acţiuni culturale tematice.

Foto din 2016, arhiva Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei, de la comemorarea Holocaustului, la Brăila – în cimitirul evreiesc, în alt an.

în cimitirul evreiesc

La Brăila (Notă. Unde evreii nu au avut de suferit, ca în alte locuri – menţiunea este realizată de fiecare dată de reprezentanţii Comunităţii Evreieşti), Ziua Holocaustului se marchează în primul rând prin participarea reprezentanţilor autorităţilor la cimitirul evreiesc din municipiu unde, alături de membri ai Comunităţii Evreilor din Brăila are loc o slujbă religioasă de comemorare şi se depun coroane de flori în memoria celor ucişi. Aşa cum ne-a fost transmis, programul este următorul: ora 9.50 întâlnirea oficialităţilor civile şi militare, la intrarea Cimitirului Evreiesc din strada Zambilelor, cartier Nedelcu Chercea; 10.00 – 10.15 rostirea de alocuţiuni. George Adrian Paladi – prefectul judeţului Brăila, Nadia Ustinescu – preşedintele Comunitaţii Evreilor Brăila; 10.15 – 10.30 ceremonialul religios efectuat de Goldstein Suchar – oficiantul de cult al evreilor; 10.30 . 10.45depunere de flori la Monumentul Victimelor Holocaustului: depun flori Primăria municipilui Brăila, Consiliul Judeţean Brăila, Instituţia Prefectului Brăila, Garnizoana Brăila, Comunitatea Evreilor Brăila; ora 10.45 încheierea evenimentului de la cimitir. De asemenea, tot la Brăila, de la ora 11.00 la Liceul de Arte „Hariclea Darclee” elevii se întâlnesc cu preşedintele Comunităţii Evreieşti din Brăila şi discută despre fenomenul Holocaust. Iar la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila s-a amenajat o expoziție foto-documentară cu titlul „Ziua Holocaustului în România – Comemorare și Rememorare” organizată de bibliotecar Sorin Neagu la Secția de Împrumut pentru Adulți, deschisă în 9 – 24 octombrie 2018.

** * La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina. Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România a apreciat că, în timpul Holocaustului, în România și teritoriile aflate sub control au fost uciși sau au murit între 280000 și 380000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa. De asemenea, printre cei supuși regimului de exterminare din Transnistria au fost și mii de familii de romi (ţigani), deportați pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25000 de romi trimiși în Transnistria, aproximativ 11000 au pierit, se arată în Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004. 

În anul 2009, la data de 8 octombrie, a fost inaugurat Memorialul Victimelor Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, şi care cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi – Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David și Epitaf, plus două instalații cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa și București. Monumentul a fost realizat la iniţiativa Ministerului Culturii și Cultelor, după recomandările Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, cu scopul recunoașterii și, totodată, a asumării, crimelor comise în cel de-al Doilea Război Mondial împotriva comunității evreiești și împotriva comunității rome (a ţiganilor).