*Sărbătoare naţională celebrând naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa)
Data de 19 februarie este din 2015 Ziua Brâncuşi, iniţiativa fiind a poetului Laurian Stănchescu (iniţial, propunerea a căzut în Parlament). Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa) este sculptorul care a revoluţionat profund arta în perioada modernă. A absolvit Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 – 1898) şi, la Bucureşti, Școala de bellearte în 1902. Cu siguranţă, după călătoria din 1897 la Viena a realizat că desăvârşirea sa artistică are nevoie de spaţii mai alegi decât cele natale. În 1904 a plecat spre Paris, trecând prin Munchen. În 1905 este admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris. De acolo, începe istoria… „Sărutul”, „Poarta sărutului”, „Coloana infinită”, „Muza adormită”, „Domnişoara Pogany”, „Cuminţenia pământului”, păsările măiastre şi alte câteva lucrări devin reprezentative pentru sculptura modernă şi îl transformă pe românul-francez Constantin Brâncuşi un uriaş în lumea artei. În ţara natală, la vremea respectivă a fost desconsiderat de regimul comunist care i-a refuzat chiar şi moştenirea, Brâncuşi dorind în utlmii ani de viaţă să fie aduse în România toate lucrările sale nevândute şi uneltele. Aşa că acestea au rămas la Paris şi statul francez s-a preocupat de această minunată moştenire, realizând în Complexul artistic Pompidou (Place Georges Pompidou, 75004 Paris) Muzeul de Artă Modernă (aşa e sigla, pe site apare ca Brancusi Studio https://www.centrepompidou.fr/en/Collections/Brancusi-s-Studio) care nu este altceva decât atelierul lui Brâncuşi reaşezat acolo.
Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la Paris şi a fost înmormântat în celebrul cimitir Montparnasse. În România, abia în 1964 Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, după ce ansamblul monumental de la Târgu-Jiu era abandonat şi aproape distrus; în acel an, ansamblul ce cuprinde Coloana infinită, Poarta sărutului, Masa tăcerii a fost restaurat. La aniversarea a 125 ani de la naşterea artistului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, fiind sărbătorit şi de UNESCO.
Pentru sărbătoarea din 2018, noul ministru al Culturii – actorul George Ivaşcu – transmite următoarele:
”Astăzi, numele lui este pomenit cu respect pe orice continent, dar cu pronunția șlefuită a limbii franceze. Dacă ar vedea căciula de pe A, ar ști cu toții de unde vine acest uriaș. Oricine a trecut pragul atelierului său din Paris poate spune că a văzut România. Că a privit-o în ochi. Gloria artistului aparține Franței, opera este a întregii omeniri, însă bătăturile de pe palmele lui rămân în veci ale noastre. Sunt ale fiului unui popor răbdător, dar încăpățânat, ce a săpat toată viața după rostul primordial al lucrurilor. Un om adunat, care a adus la lumină ceva mai solid decât doricul, mai simetric decât ionicul și mai frumos decât corinticul: infinitul cel dintâi. Și prin acest om, România a devenit cu adevărat mare. În prag de Centenar al Unirii, o masă goală ne amintește absența celor căzuți pentru a împlini un vis lung de o mie de ani. Cu ochi de geometru și mâini învățate cu greul, a smuls din piatră și metal ordinea a ceea ce Dumnezeu a lăsat, cu bune și cu rele. Noapte de noapte, s-a întors în vis din exil spre țara captivă, spre prispa pe care a deschis ochii și a văzut frumusețea lumii. Ca să o poată vedea, sufletul i s-a transformat în pasăre măiastră. O întreaga planetă i-a văzut zborul și s-a închinat, doar autoritățile române ale timpului i-au întors spatele. Însă el i-a iertat, ca să ne poată iubi pe noi în continuare. Un suflet mare cât toată România împlinește azi 142 de ani și este mai în putere ca oricând. La mulți ani, Constantin Brâncuși!”
** * Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională. Potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
** * Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost sprijinită de mai mulţi parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD şi independenţi. În expunerea de motive, iniţiatorii susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare ar reprezenta „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi„.
BRAILA CHIREI 