Festivalul EUROPALIA 2019 din Belgia, cu România invitat special

*ICR a organizat programul Europalia România, cu 250 evenimente culturale în perioada 2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020 în Bruxelles, dar şi în Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg și Germania * Unul dintre evenimente este „Sublimarea formei” – poate cea mai amplă expoziţie Brâncuşi, la palatul Bozar

În Festivalul internaţional de arte EUROPALIA *** 2019 din Belgia, a 27-a ediţie (https://europalia.eu/en), România este ţară invitată de onoare. În acest sens, Institutul Cultural Român (ICR) a organizat festivalul EUROPALIA România https://www.icr.ro/categorii/europalia-romania-10178 (2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020) care cuprinde peste 250 evenimente culturale din domeniile arte vizuale, muzică, cinema, literatură, arte performative, teatru în expoziţii, spectacole, concerte la Bruxelles dar şi în alte ţări – Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Olanda, Luxemburg și Germania.

Echipa EUROPALIA România: Horia Barna – director artistic, Claudia Lazăr – expert arte vizuale, Andrei Tănăsescu – curator film, Ligia Marin şi Cătălin Rogojinaru – experţi muzică, Simona Brânzaru – expert literatură, Paula Hotea – coordonator comunicare.

         ICR consideră că, din program, cea mai importantă expoziţie este „Brâncuşi. Sublimarea formei”, cea mai amplă retrospectivă a operei lui Constantin Brâncuşi în Belgia, curatoriată de istoricul de artă Doina Lemny, care va reuni, la Palatul Bozar, fotografii şi documente, opere de artă din mari muzee ale lumii precum Tate Gallery din Londra, Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou din Franţa, Muzeul Hirshhorn din Washington şi Muzeul Guggenheim din New York, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova, dar şi o lucrare din colecţia Academiei Române. Expoziţia care va putea fi admirată pe parcursul celor patru luni (octombrie 2019 – februarie 2020) cuprinde şi sculpturi de Auguste Rodin, de Medardo Rosso; de asemenea, în expoziţiei o atenţie mărită va fi acordată şi studioului lui Brâncuşi, dar şi lucrărilor contemporanilor, prietenilor şi elevilor săi Amedeo Modigliani, Man Ray, Férnand Leger, Marcel Duchamp şi Isamu Noguchi.

        O altă expoziţie românească va fi „Dacia – trecutul glorios al României”, prezentată în Muzeul Gallo Roman Tongeren. Spectacolul de teatru “Povestea prințesei deocheate”, text și regie Silviu Purcărete, cel mai bun în stagiunea 2018-2019 la Gala Premiilor UNITER ediţia a 27-a, va fi vizionat în 17, 18 și 19 decembrie 2019, la sala Les Halles de Schaerbeek din Bruxelles.

Scriitorul Mircea Cărtărescu, cel mai tradus autor român, va avea întâlniri cu studenţi la universităţile Bruxelles, Anvers, Gent în noiembrie 2019. O evocare a două genii artistice incontestabile ale secolului al XX-lea, Maurice Béjart şi Eugen Ionesco, va avea loc la Maison Béjart, pe 29 ianuarie 2020 în prezenţa scriitorului şi jurnalistului Matei Vişniec şi a artistului dansator Răzvan Mazilu (Ionesco & Béjart).

SoNoRo, Valentin Răduţiu, Alexandra Dariescu împreună cu Angela Gheorghiu, Petrică Daniel Ciobanu și ConTempo Quartet sunt doar câteva nume ale muzicii clasice româneşti care vor fi prezente în festival. Jazzul va fi reprezentat de Lucian Ban – cu proiectul „Oedip Redux”, Maria Răducanu şi Ada Milea, alături de cvartetul lui Alexandru Bălănescu. Muzica electronică românească va fi reprezentată de 11 artişti şi trupe din generaţii diferite, printre care Khidja, Borusiade, Raze de soare și Karpov Not Kasparov.

Sub genericul „Videogramele unei naţiuni”, vor fi prezentate filme evidențiind momente importante ale tranziției sociale și culturale din România ultimelor opt decenii (în opinia echipei Europalia România): de la filme de propagandă la filme subversive, de la național-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc. Vor fi prezentate peste 90 producţii cinematografice româneşti semnate, între alţii de Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Dan Piţa, Andrei Ujică, Mircea Veroiu, Alexandru Tatos, Nae Caranfil, Radu Jude, Manole Marcus.

Arta românească, începând cu mijlocul sec. XIX, va putea fi urmărită prin intermediul expoziţiei “Perspectives”, proiect despre conceptul de identitate în arta românească curatoriat de Wim Waelput în colaborare cu Igor Mocanu.

           Expoziţia „La începuturile istoriei. Civilizații timpurii (preistorice) între Carpați și Dunărea de Jos” va fi prezentată la Muzeul Grand Curtius din Liège – unul dintre cele mai vechi şi bogate în colecţii din Belgia, expoziției româneşti fiindu-i rezervată o veche reședință burgheză din secolul al XVII-lea.

** * Festivalul a debutat în 1969 și are un caracter multidisciplinar: arte vizuale, artele spectacolului, muzică, film, literatură, educație culturală. Publicul celor mai ample ediții de până acum ale festivalului a ajuns la aproximativ 1-1,5 milioane de vizitatori, foarte mulți veniți din afara Belgiei. Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, organizată sub patronajul Familiei regale a Belgiei, la Bruxelles și în diverse orașe belgiene, dar și din Marea Britanie, Franţa, Olanda, Luxemburg sau Germania. Printre ţările invitate de onoare la ediţiile precedente s-au numărat: Italia (1969 şi 2003), Franţa (1975), Spania (1985), Portugalia (1991), Republica Cehă (1998), Polonia (2001), Federaţia Rusă (2005), R. P. Chineză (2009), Brazilia (2011), India (2013), Turcia (2015), Indonezia (2017).

„Brâncuși împotriva Statelor Unite”, spectacol la Odeon

*În 19 aprilie 2018, de la ora 19.30 * Realizat cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Ambasada Franței la București * Regia Éric Vigner, traducere George Banu

    Teatrul Odeon (http://www.teatrul-odeon.ro/ București, Calea Victoriei 40 – 42) are în repertoriu o superbă piesă care reface povestea, astăzi incredibilă, a adevărat scandal care a produs până la urmă recunoașterii artei moderne în prima parte a secolului trecut. „Brâncuși împotriva Statelor Unite” este o producție Teatrul Odeon și Compania Suzanne M realizată cu sprijinul Ministerului Culturii din Franța, Institutul Francez, Region Bretagne, Hotel Novotel şi Ambasada Franței la București. Unul dintre spectacole este programat pentru data de 19 aprilie 2018, la ora 19.30.

Regizorul francez Éric Vigner a recreat spectacolul, realizat inițial în 1996, pentru a 50-a ediție a Festivalului de Teatru de la Avignon în iulie 1996 și a fost reluat în ianuarie 1997 pentru inaugurarea atelierului Brâncuși de la Centrul Pompidou din Paris. Piesa are la bază documentele celebrului proces intentat de Constantin Brâncuși în 1927. Textul piesei aparține regizorului Éric Vigner, traducerea George Banu (teatrologul binecunoscut).
În distribuție: Mugur Arvunescu, Richard Bovnoczki, Mircea N. Creţu, Marius Damian, Elvira Deatcu, Laurenţiu Lazăr, Relu Poalelungi, Virginia Rogin, Oana Ștefănescu, Carmen Tănase.

** * În 1926, când mai multe sculpturi ale lui Constantin Brâncuși au fost aduse din Europa în Statele Unite, printre care și Pasărea în spațiu, vameșii americani s-au grăbit să le încadreze în categoria „ustensile de bucătărie și echipament spitalicesc“, aplicând tarifele corespunzătoare. Indignat, Brâncuși a contestat această decize funcționărească nu atât din cauza taxelor vamale, cât din cauza obtuzității cu care era întâmpinată în America arta modernă. Așa a pornit un proces istoric, care s-a judecat în 1927, punând față în față viziuni diferite despre artă, abordări birocratice și dorința puternică a lui Brâncuși de a demonstra că arta poate stârni emoții chiar și prin intermediul unui „obiect neidentificabil“. Din actele acestui proces s-a născut o piesă de teatru.

Ziua Brâncuşi – 19 februarie

*Sărbătoare naţională celebrând naşterea sculptorului Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa)

    Data de 19 februarie este din 2015 Ziua Brâncuşi, iniţiativa fiind a poetului Laurian Stănchescu (iniţial, propunerea a căzut în Parlament). Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, România – 16 martie 1957, Paris, Franţa) este sculptorul care a revoluţionat profund arta în perioada modernă. A absolvit Școala de Arte și Meserii în Craiova (1894 – 1898) şi, la Bucureşti, Școala de bellearte în 1902. Cu siguranţă, după călătoria din 1897 la Viena a realizat că desăvârşirea sa artistică are nevoie de spaţii mai alegi decât cele natale. În 1904 a plecat spre Paris, trecând prin Munchen. În 1905 este admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris. De acolo, începe istoria… „Sărutul”, „Poarta sărutului”, „Coloana infinită”, „Muza adormită”, „Domnişoara Pogany”, „Cuminţenia pământului”, păsările măiastre şi alte câteva lucrări devin reprezentative pentru sculptura modernă şi îl transformă pe românul-francez Constantin Brâncuşi un uriaş în lumea artei. În ţara natală, la vremea respectivă a fost desconsiderat de regimul comunist care i-a refuzat chiar şi moştenirea, Brâncuşi dorind în utlmii ani de viaţă să fie aduse în România toate lucrările sale nevândute şi uneltele. Aşa că acestea au rămas la Paris şi statul francez s-a preocupat de această minunată moştenire, realizând în Complexul artistic Pompidou (Place Georges Pompidou, 75004 Paris) Muzeul de Artă Modernă (aşa e sigla, pe site apare ca Brancusi Studio https://www.centrepompidou.fr/en/Collections/Brancusi-s-Studio) care nu este altceva decât atelierul lui Brâncuşi reaşezat acolo.

Cuminţenia pământului

Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la Paris şi a fost înmormântat în celebrul cimitir Montparnasse. În România, abia în 1964 Brâncuşi a fost ”redescoperit” în ţara natală, după ce ansamblul monumental de la Târgu-Jiu era abandonat şi aproape distrus; în acel an, ansamblul ce cuprinde Coloana infinită, Poarta sărutului, Masa tăcerii a fost restaurat. La aniversarea a 125 ani de la naşterea artistului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, fiind sărbătorit şi de UNESCO.

Sărutul

Pentru sărbătoarea din 2018, noul ministru al Culturii – actorul George Ivaşcu – transmite următoarele:

”Astăzi, numele lui este pomenit cu respect pe orice continent, dar cu pronunția șlefuită a limbii franceze. Dacă ar vedea căciula de pe A, ar ști cu toții de unde vine acest uriaș. Oricine a trecut pragul atelierului său din Paris poate spune că a văzut România. Că a privit-o în ochi. Gloria artistului aparține Franței, opera este a întregii omeniri, însă bătăturile de pe palmele lui rămân în veci ale noastre. Sunt ale fiului unui popor răbdător, dar încăpățânat, ce a săpat toată viața după rostul primordial al lucrurilor. Un om adunat, care a adus la lumină ceva mai solid decât doricul, mai simetric decât ionicul și mai frumos decât corinticul: infinitul cel dintâi. Și prin acest om, România a devenit cu adevărat mare. În prag de Centenar al Unirii, o masă goală ne amintește absența celor căzuți pentru a împlini un vis lung de o mie de ani. Cu ochi de geometru și mâini învățate cu greul, a smuls din piatră și metal ordinea a ceea ce Dumnezeu a lăsat, cu bune și cu rele. Noapte de noapte, s-a întors în vis din exil spre țara captivă, spre prispa pe care a deschis ochii și a văzut frumusețea lumii. Ca să o poată vedea, sufletul i s-a transformat în pasăre măiastră. O întreaga planetă i-a văzut zborul și s-a închinat, doar autoritățile române ale timpului i-au întors spatele. Însă el i-a iertat, ca să ne poată iubi pe noi în continuare. Un suflet mare cât toată România împlinește azi 142 de ani și este mai în putere ca oricând. La mulți ani, Constantin Brâncuși!” 

Măiastra

** * Proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională. Potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Magic Bird

** *   Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost sprijinită de mai mulţi parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD şi independenţi. În expunerea de motive, iniţiatorii susţineau că declararea datei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională legală lucrătoare ar reprezenta „o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru”. „Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (…) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi„.

 

Ziua Brâncuși, 19 februarie – evenimente în sărbătoarea națională

*Declarată ca atare in 2015, data de nastere a sculptorului Constantin Brâncuși deschide o multime de evenimente care il omagiază si ii pun in evidenta opera 

„Ziua Brâncuși” este sărbătoare națională în fiecare an (decretată în  2015) la 19 februarie, data nașterii lui Constantin Brâncuși. Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR – site la http://www.mnar.arts.ro/) are o întreagă săptămână dedicată sculptorului considerat părintele sculpturii moderne. Astfel, MNAR prezintă o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale. „Gândită mai degrabă ca o instalație, ca un ansamblu de imagini grăitoare prin ele însele, care nu necesită etichete, expoziția își propune să evoce aspectele care țin de procesul realizării operelor brâncușiene, fie că acesta are loc pe platoul de la Târgu-Jiu, fie în atelierul din Impasse-Ronsin, unde, fotografiile surprind secvențe de lucru sau ipostaze ale sculpturilor în diverse stadii de realizare. La loc central se află fotografia iconică a artistului, la vârsta maturității depline, în postură demiurgică, de „suveran” al propriilor opere. Fotografiile din prima secțiune sunt imprimate după clișeele realizate în epocă de Ștefan Georgescu-Gorjan, inginerul care a coordonat lucrările de realizare și instalare a ansamblului monumental de la Târgu-Jiu. Celelalte fotografii provin dintr-o donație din anul 2006 a Centrului Pompidou din Paris și sunt imprimate după clișeele originale realizate de sculptorul român” – subliniază organizatorii. Expoziția va fi deschisă în Sălile Kretzulescu cu program de vizitare inclusiv în zilele de luni și marți între orele 10.00 – 18.00, în programul „Nocturnă muzeală” de sâmbătă 25 februarie 2017, cu acces până la ora 22.00, iar intrarea este gratuită în calendarul anunțat. 

Institutul Cultural Român (ICR), mai ales în străinătate, derulează ample proiecte pentru a celebra Ziua Brâncuși – 19 februarie – și în anul 2017, prin reprezentanțele ICR; acestea deschid o lungă lista de alte evenimente care, pe parcursul lui 2017, sunt dedicate de ICR lui Constantin Brâncuși. Astfel, ICR Budapesta a propus prelegerea „Influența lui Brâncuşi în arta şi arhitectura secolelor XX -XXI”, susținută de sculptorul Ingo Glass, autor al volumului „Constantin Brâncuși și influența sa asupra sculpturii secolului al XX-lea”. ICR „Mihai Eminescu” de la Chișinău organizează expoziția „Constantin Brâncuşi – Pasărea măiastră” și un spectacol de pantomimă P”asărea în văzduh. Omagiu lui Constantin Brâncuşi”, la Casa de Cultură „Nicolae Iorga” din Sângerei, în data de 19 februarie. ICR New York are în program evenimentul „BRÂNCUȘI: The Visionary”/ „BRÂNCUȘI: Vizionarul”, în 17 februarie, la sediu cu oaspete de onoare Doina Lemny 0 curator la Musée National d’Art Moderne, Centre Georges Pompidou din Paris, de care aparține și celebrul „L’Atelier Brancusi”. Doina Lemny susține, în engleză, conferința „Brancusi: The Art of Carving One’s Own Image”; va fi și o expoziție de carte, dar o expoziție de carte, dar v prezentarea volumului „Brancusi, an Artist without Frontiers”, în limba engleză, Editura Noi Media Print, 2016. După conferință este proiecția filmului documentar „Brâncuși – L’ensemble sculptural de Târgu Jiu en Roumanie”, 2012, 15 min., coordonator Doina Lemny, imagine Cristian Tamaș, montaj Marius Robu, coloana sonoră George Enescu – Sonata nr. 3, vioară George Enescu, pian Dinu Lipatti.

      ICR Paris propune manifestarea culturală„Brâncuși secret: Omul, în umbra Artistului”, în 22 februarie, în Sala Bizantină a Ambasadei României în Republica Franceză; cu proiecția filmului „În căutarea tatălui”, regia Ionuț Teianu, o dezbatere cu regizorul și Doina Lemny – conservator al Muzeului National de Arta Moderna, Centrul Pompidou, Paris. Foto: din Muzeul National de Arta Moderna, atelierele Brâncuşi unde lucrează Doina Lemny

La  ICR Viena va fi proiecția documentarului „BBC Tony Cragg on Constantin Brâncuşi”, în 17 februarie, la Cinemateca institutului. Filmul îl prezintă pe Tony Cragg, important sculptor britanic și câștigător al Premiului Turner (1988), călătorind în România în căutarea spațiului care l-a inspirat pe Constantin Brâncuși în realizarea operelor sale; filmul mai prezintă, printre altele, asemănările dintre sculpturile lui Brâncuși și ale lui Auguste Rodin.

Avangarda cinematografica din Romania, editia a 7-a dedicata lui Brancusi

* In Bucuresti, la Cinemateca Eforie – Sala „Jean Georgescu” * Sunt prezentate cinci reportaje inedite ce au in centru figura sculptorului Constantin Brancusi

                 Miercuri, 24 septembrie si sambata, 27 septembrie, de la 20.00, la Cinemateca Eforie (Sala „Jean Georgescu”, Str. Eforie 2, Bucuresti), au loc proiectii in cadrul celei de-a 7-a sesiuni a editiei dedicate avangardei cinematografice din Romania. Organizatorul evenimentelor: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României (http://www.anf-cinemateca.ro/).

                 Igor Mocanu – curatorul evenimentelor – precizeaza ca vor fi difuzate cinci reportaje inedite ce au in centru figura sculptorului francez de origine romana Constantin Brancusi, jurnale sonore de actualitati realizate intre anii 1964 si 1970. Artistii prezentati in pelicule sunt Constantin Brâncuși, Irina Codreanu, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu.

                  Proiectia peliculelor este prefatata de filmul documentar „Brancusi”, realizat in 1996 si semnat de exegetul Cornel Mihalache, care va fi prezent la prima sesiune din 24 septembrie pentru o discutie cu publicul. Foto stanga, preluare de pe site-ul curatorului  http://igormocanu.wordpress.com/

                  În anii ’50, în Republica Populara Romana personalitatea lui Constantin Brâncuși era una indezirabilă, opera catalogată decadentă și aproape degenerată de către minți luminate precum Călinescu sau Graur, în 1956 are loc prima retrospectivă bucureșteană a operei lui Constantin Brâncuși, organizată, printre alții, de criticul și istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate operei sculptorului modernist francez de origine română. Până în anii ’70, regimul comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia din urmă, găsindu-i-se vestigii și reminiscențe folclorice chiar și acolo unde nu era deloc nevoie. Ba dimpotrivă, Constantin Brâncuși a fost unul din cei mai acerbi însoțitori ai avangardelor istorice, opera acestuia fiind expusă de fiecare dată în vecinătatea unor Picasso, Duchamp sau Marcel Iancu, fie în Europa, fie în SUA. Documentarul creat de Cornel Mihalache în 1996 este, deși indirect, pe de o parte, una din primele încercări împlinite de a deconstrui imaginea patriotardă a unui Constantin Brâncuși nu demult acceptat de cultura autohtonă, însă cu prețul angajării operei acestuia în discursul naționalist al vremii, iar pe de altă parte, o exegeză de pionierat care îl replasează pe Brâncuși în proximitatea de drept a avangardei.  Am pus lucrarea documentaristului și brâncușologului Cornel Mihalache ca prefață la cele cinci documente cinematografice inedite, aflate în Arhiva Națională de Filme din România, pentru o mai acută observare a modului în care a fost asimilată, începând cu 1964, personalitatea sculptorului de origine română de către regimul comunist.

                  * * *

                   Film documentar „BRÂNCUȘI„, România, 1996, Documentar, 79 minute. Producător: Felicia Cernăianu, Studio Cinerom, Sahia Film. Regia si scenariul – Cornel Mihalache; Imagine – Alex Goldgraber; montaj – Teodora Apolozan, Elisabeta Zamfirescu; editor – Remus Stoica; muzică – Mircea Octavian; sunet – Radu Zamfirescu; asistenți – Andreea Stroescu, Cristina Grigore, Gheorghe Cocoru, Vasile Grigore; costume – Geta Solomon; efecte speciale – Liviu Georgescu; grafică – Radu Vintilă; referent – Barbu Brezianu; Secvențe – René Clair, Erik Satie; cu Traian Rocșoreanu, Dan Nasta, Varvara Ștefănescu, Constantin Drăgănescu.

                  Reportaj „CONSTANTIN BRÂNCUȘI. HOBIȚA – PARIS”, România, 1964. Producător: Actualitatea în imagini 46 / 1964, subiect – Imagini din Hobița, Oltenia, locul nașterii lui Constantin Brâncuși și din atelierul din Muzeul de Arte Frumoase din Paris al sculptorului. Imagini din Craiova și Târgu Jiu cu lucrările sculptorului; apar Masa Tăcerii și Coloana Infinitului.                  Reportaj COLOCVIUL „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, România, 1967. Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1967. Cu: Ion Jalea, Pompiliu Macovei, Jacques Lassaigne, G. Oprescu, Dan Hăulică, Carola Giedion-Welcker, Petru Comarnescu, V.G. Paleolog, Irina Codreanu, Octav Doicescu, René de Solier, Giuseppe Marchiori, Juliusz Starzynski, Ion Frunzetti, Barbu Brezeanu, Sidney Geist, Bogdan Urbanowicz, Mac Constantinescu, Mircea Deac, N. Argintescu-Amza, Giulio Carlo Argan, Ion Vlasiu, Eduard Trier, Nurullah Berk, Nora Eliasberg, Tony Spiteris, Werner Hofmann, Etienne Hajdu, Adrian Gheorghiu, Lida Wachtova, Valeriu Râpeanu, Palma Bucarelli, Dan Grigorescu, Anton Dâmboianu, Tretie Paleolog, Adrian Petringenaru, Amelia Pavel, Mircea Popescu.

Reportaj  „IRINA CODREANU LA SALA DALLES„, România, 1968. Producător: Săptămâna în imagini nr. 23 / 1968, subiect – Irina Codreanu, eleva lui Constantin Brâncuși expune sculptură la Sala Dalles.

                  Reportaj „CĂLĂTORII PRIN JUDEȚUL GORJ”, România, 1968. Producător: Săptămâna în imagini nr. 25 / 1968, subiect – călătorii prin județul Gorj. Vechi coordonate de istorie și spiritualitate românească. – Imagini din județul Gorj: din satul Vladimiri, unde s-a născut Tudor Vladimirescu, din satul Vădeni, unde s-a născut Ecaterina Teodoroiu, cu Coloana Infinitului, cu sondele de la Țicleni și cu mina de la Rovinari unde se realizează noi investiții.

                   Reportaj „CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA MUZEUL DE ARTĂ DIN BUCUREȘTI„, România, 1970. Producător: Săptămâna în imagini nr. 24 / 1970, subiect: la Muzeul de artă din București este deschisă prima expoziție europeană a lui Constantin Brâncuși; imagini cu operele sculptorului.

Organizatorii aduc si pe aceasta cale Mulțumiri speciale lui Cornel Mihalache si Vavei Ștefănescu.