Festival de film documentar etno-antropologic „Culese din Balkani”, ediția a II-a

*La Cinema Muzeul Țăranului – studioul Horia Bernea & Clubul Țăranului, in 4 – 6 noiembrie 2016 * Intrarea liberă 

        Adevărate lecții de istorie culturală, etnografică și antrolologică reprezintă, în zilele de 4, 5 si 6 noiembrie 2016, peliculele prezentate in Festivalul de film documentar etno-antropologic „Culese din Balkani”, ediția a II-a, care are loc la București, la Cinema Muzeul Țăranului – studioul Horia Bernea & Clubul Țăranului. Intrarea este liberă la toate filmele.

Amplul și interesantul program program-fest-film-docum-antropologic-2016 (click pe documentul in format DOCX pentru detalii) oferă privitorului contemporan șansa să înțeleagă mai bine de unde vin comedia, fricile, dramele modernitații si, evident, părțile pozitive ale unei societați care, de fapt, nu a depășit încă multe traume ale lumii românești (n.aut. Lume trăitoare încă, în proportie de peste 50 la sută, în mediul rural nepervertit… de modernitatea civilizatoare!)

Unul dintre filme prezintă biografia fraților Ianaki și Milto Manakia, considerați pionieri ai fotografiei și cinematografiei în zona balcanică – ex. în 1905 au filmat primele fotografii în mișcare din Balcani, în localitatea Monastir. Nu acesta este filmul care va rula în festival, dar sunt și aici câteva repere ale biografiei aromânilor:

 

Festivalul este inițiat de COOPerativa Traditională şi organizat împreună cu Muzeul Național al Țăranului Român (http://www.muzeultaranuluiroman.ro/) – Arhiva de Imagine MTR Clubul Țăranului, Centrul pentru educație vizuală și antropologică, Asociaţia „Câte-n lună si-n mansardă” în parteneriat cu Master Studii Vizuale si Societate & Master Antropologie  SNSPA, Studii Culturale – Etnologie – Facultatea de Litere Universitatea București & COOPerativa Urbană, icsPhoto.

Avangarda cinematografica din Romania, editia a 7-a dedicata lui Brancusi

* In Bucuresti, la Cinemateca Eforie – Sala „Jean Georgescu” * Sunt prezentate cinci reportaje inedite ce au in centru figura sculptorului Constantin Brancusi

                 Miercuri, 24 septembrie si sambata, 27 septembrie, de la 20.00, la Cinemateca Eforie (Sala „Jean Georgescu”, Str. Eforie 2, Bucuresti), au loc proiectii in cadrul celei de-a 7-a sesiuni a editiei dedicate avangardei cinematografice din Romania. Organizatorul evenimentelor: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României (http://www.anf-cinemateca.ro/).

                 Igor Mocanu – curatorul evenimentelor – precizeaza ca vor fi difuzate cinci reportaje inedite ce au in centru figura sculptorului francez de origine romana Constantin Brancusi, jurnale sonore de actualitati realizate intre anii 1964 si 1970. Artistii prezentati in pelicule sunt Constantin Brâncuși, Irina Codreanu, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu.

                  Proiectia peliculelor este prefatata de filmul documentar „Brancusi”, realizat in 1996 si semnat de exegetul Cornel Mihalache, care va fi prezent la prima sesiune din 24 septembrie pentru o discutie cu publicul. Foto stanga, preluare de pe site-ul curatorului  http://igormocanu.wordpress.com/

                  În anii ’50, în Republica Populara Romana personalitatea lui Constantin Brâncuși era una indezirabilă, opera catalogată decadentă și aproape degenerată de către minți luminate precum Călinescu sau Graur, în 1956 are loc prima retrospectivă bucureșteană a operei lui Constantin Brâncuși, organizată, printre alții, de criticul și istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate operei sculptorului modernist francez de origine română. Până în anii ’70, regimul comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia din urmă, găsindu-i-se vestigii și reminiscențe folclorice chiar și acolo unde nu era deloc nevoie. Ba dimpotrivă, Constantin Brâncuși a fost unul din cei mai acerbi însoțitori ai avangardelor istorice, opera acestuia fiind expusă de fiecare dată în vecinătatea unor Picasso, Duchamp sau Marcel Iancu, fie în Europa, fie în SUA. Documentarul creat de Cornel Mihalache în 1996 este, deși indirect, pe de o parte, una din primele încercări împlinite de a deconstrui imaginea patriotardă a unui Constantin Brâncuși nu demult acceptat de cultura autohtonă, însă cu prețul angajării operei acestuia în discursul naționalist al vremii, iar pe de altă parte, o exegeză de pionierat care îl replasează pe Brâncuși în proximitatea de drept a avangardei.  Am pus lucrarea documentaristului și brâncușologului Cornel Mihalache ca prefață la cele cinci documente cinematografice inedite, aflate în Arhiva Națională de Filme din România, pentru o mai acută observare a modului în care a fost asimilată, începând cu 1964, personalitatea sculptorului de origine română de către regimul comunist.

                  * * *

                   Film documentar „BRÂNCUȘI„, România, 1996, Documentar, 79 minute. Producător: Felicia Cernăianu, Studio Cinerom, Sahia Film. Regia si scenariul – Cornel Mihalache; Imagine – Alex Goldgraber; montaj – Teodora Apolozan, Elisabeta Zamfirescu; editor – Remus Stoica; muzică – Mircea Octavian; sunet – Radu Zamfirescu; asistenți – Andreea Stroescu, Cristina Grigore, Gheorghe Cocoru, Vasile Grigore; costume – Geta Solomon; efecte speciale – Liviu Georgescu; grafică – Radu Vintilă; referent – Barbu Brezianu; Secvențe – René Clair, Erik Satie; cu Traian Rocșoreanu, Dan Nasta, Varvara Ștefănescu, Constantin Drăgănescu.

                  Reportaj „CONSTANTIN BRÂNCUȘI. HOBIȚA – PARIS”, România, 1964. Producător: Actualitatea în imagini 46 / 1964, subiect – Imagini din Hobița, Oltenia, locul nașterii lui Constantin Brâncuși și din atelierul din Muzeul de Arte Frumoase din Paris al sculptorului. Imagini din Craiova și Târgu Jiu cu lucrările sculptorului; apar Masa Tăcerii și Coloana Infinitului.                  Reportaj COLOCVIUL „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, România, 1967. Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1967. Cu: Ion Jalea, Pompiliu Macovei, Jacques Lassaigne, G. Oprescu, Dan Hăulică, Carola Giedion-Welcker, Petru Comarnescu, V.G. Paleolog, Irina Codreanu, Octav Doicescu, René de Solier, Giuseppe Marchiori, Juliusz Starzynski, Ion Frunzetti, Barbu Brezeanu, Sidney Geist, Bogdan Urbanowicz, Mac Constantinescu, Mircea Deac, N. Argintescu-Amza, Giulio Carlo Argan, Ion Vlasiu, Eduard Trier, Nurullah Berk, Nora Eliasberg, Tony Spiteris, Werner Hofmann, Etienne Hajdu, Adrian Gheorghiu, Lida Wachtova, Valeriu Râpeanu, Palma Bucarelli, Dan Grigorescu, Anton Dâmboianu, Tretie Paleolog, Adrian Petringenaru, Amelia Pavel, Mircea Popescu.

Reportaj  „IRINA CODREANU LA SALA DALLES„, România, 1968. Producător: Săptămâna în imagini nr. 23 / 1968, subiect – Irina Codreanu, eleva lui Constantin Brâncuși expune sculptură la Sala Dalles.

                  Reportaj „CĂLĂTORII PRIN JUDEȚUL GORJ”, România, 1968. Producător: Săptămâna în imagini nr. 25 / 1968, subiect – călătorii prin județul Gorj. Vechi coordonate de istorie și spiritualitate românească. – Imagini din județul Gorj: din satul Vladimiri, unde s-a născut Tudor Vladimirescu, din satul Vădeni, unde s-a născut Ecaterina Teodoroiu, cu Coloana Infinitului, cu sondele de la Țicleni și cu mina de la Rovinari unde se realizează noi investiții.

                   Reportaj „CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA MUZEUL DE ARTĂ DIN BUCUREȘTI„, România, 1970. Producător: Săptămâna în imagini nr. 24 / 1970, subiect: la Muzeul de artă din București este deschisă prima expoziție europeană a lui Constantin Brâncuși; imagini cu operele sculptorului.

Organizatorii aduc si pe aceasta cale Mulțumiri speciale lui Cornel Mihalache si Vavei Ștefănescu.

 

 

La Iași, lansare revista ”Timpul” și eveniment Tarkovski

* Cu Liviu Antonesei, Emil Brumaru, Mihai Văcariu, Sorin Bocancea * În 25 ianuarie 2014

        La Librăria Cărturești Palas din Iași  are loc în 25 ianuarie 2013, de la ora 16.00, un eveniment la care se va lansa revista culturală ”Timpul” (http://www.timpul.ro/), numărul pe luna ianuarie. De asemenea, momentul a fost ales și pentru un remember din cea de-a șaptea artă. Regizorul Andrei Tarkovski (4 aprilie 1932, Rusia – 29 decembrie 1986 Paris, Franța) este cel selectat să delecteze audiența și să anume atmosfera – este considerat unul dintre cei mai influenți regizori din zona sovietică  și din întreaga istorie cinematografică.

Vor fi discuții pe teme tarkovskiene, vizionarea unor fragmente din filme regizate de Tarkovski, lecturi poetice.

Cu Liviu Antonesei – directorul revistei ”Timpul” (președinte-fondator al Fundației culturale Timpul” din 2000, instituție devenită editoarea revistei), Emil Brumaru (ale cărui scrieri le regăsiți și pe Literatura de Azi – http://www.literaturadeazi.ro/), Mihai Văcariu, Sorin Bocancea

N. aut (Armanda Filipine, revista Braila Chirei) Vă ofer aici o mostră de Tarkovski, din filmul biografic ”Andrei Rubliov” (un mare iconar, creator de școală de pictură a icoanelor) – este în limba italiană înregistrarea, așa că va fi mai ușor de înțeles

Ramas bun, domnule Sergiu Nicolaescu!

  In dimineata zilei de 3 ianuarie 2013 a trebuit sa dispara veselia si speranta ca parea sa dea tonul noul an 2013 pentru a cazut ca un fulger vestea ca regizorul, actorul, inginerul, producatorul de film SERGIU NICOLAESCU (foto din filmul sau „Cu mainile curate”, cred, din 1972, cel care a facut o adevarata serie impreuna cu – spre exemplu – „Revansa’, „Un comisar acuza”) a plecat dintre noi. S-a dus pe steaua sa, asa cum a stiut sa traiasca, cu discretie si delicatete; isi daduse demisia din Senatul Romaniei cu putin timp in urma, declarand ca doreste sa isi incheie parcursul vietii in calea pasiunii sale: profesia (cea de baza, conform studiilor din facultate, era ingineria) 0 pe care soarta s-a harazit-o, cinematograful. Si pentru ca a fost un om mare, nu doar un regizor minunat – indiferent de ce spun unii, tineri regizori mai ales, din cei formati pe la alte scoli de cinema – ci si un om special, care a lucrat cu o seriozitate si un profesionalism ce dau masura intregii sale vieti.

Am copilarit (si) cu filmele sale, cred ca „Pistruiatul” (1973) cu Costel Baloiu – foto mai jos, cu regizorul si.. colegul sau de platou, Sergiu Nicolaescu – a fost unul din cele mai vizionate, si la cinematograf, pe CD ori DVD dar si mai apoi in televiziunea libera postdecembrista. Si am admirat mereu felul cum a stiut – in cele mai multe filme – sa ocoleasca diplomat cenzura comunista, arareori facandu-se referire in scenariu la situatiile de trista amintire despre care acum ne ferim sa dialogam, pentru tineri ele fiind o adevarat necunoscuta, de aici si tendinta de a minimaliza raului sistemului repet, de trista amintire. Am copilarit cu ideeile pe care Sergiu Nicolaescu le-a facut sa razbata in productiile sale: cinste, curaj,  respect pentru lucrul bine facut, cultul prieteniei, perfectionismul, atentia acordata detaliilor.

 Asa cum bine remarca cineva, Sergiu Nicolaescu  a trait ca un personaj si a avut mare grija de propria sa imagine publica. Este si ramane un exemplu, inclusiv pentru bresla artistilor, dar si pentru cei care au marea cinste sa se situeze in zona profesiei sale conform studiilor universitare – cea de inginer. De fapt, Sergiu Nicoleascu iubea apa (a facut scufundari cu placere, chiar si filme documentare despre misterioasa lume a apelor – foto stanga) si a dorit sa devina marinar cu facultate, pentru a accede la functia de capitan de vas. N-a fost sa fie, comunistii i-au respins dosarul pe motiv ca tatal sau a ajutat familia regala atunci cand a fost obligata sa parasesca Romania. Si iata cum destinul a facut calea vietii sale, dupa absolvirea TCM-ului s-a angata la Studiorile Buftea unde a obtinut un prim mare succes, cu pelicula de scurtmetraj  „Memoria trandafirului” (1962).

Iata si cateva titluri care raman reper in istoria Cinematografului pe care Sergiu Nicoaescu l-a slujit cu pasiune si devotament, cred ca de aceea nici nu avut cu adevarat ceea ce se cheama viata personala, dar si cu un mare, mare respect pentru public: „Ciuleandra’ (1984), „Nea Marin milirdar’ (1978), ,Mihai Viteazul” (1970), „Nemuritorii’ (1974) – coalana sonora include melodii semnate de Nicu Covaci si formatia „Phoenix”, „Atunci i-am condamnat pe toti la moarte’ (1971),

Pentru mai multe detalii despre filmografia sa apelati la sursa de net, poate astfel veti reusi sa descoperiti filme pe care doriti sa le revedeti ori sa urmariti unele pe care ianca nu le-ati vizionat la vremea lor. Multe dintre ele s-au gasit si se gasesc pe DVD, Sergiu Nicolaescu fiind unul din putinii regizori romanai care a stiut cum sa controleze acest tip de reclama si promovare.

http://www.filmoteca.ro/actor/sergiu-nicolaescu?gclid=CM_Ar6LWzrQCFQRc3godGHoANg

sau la pagina dedicata din Wikipedia.

Scriu acest randuri pentru ca ii datorez lui Sergiu Nicolaescu incrancenarea – oricum nativa… – devenita dorina permanenta de a fi Cel mai bun! Asa am „citit’ eu filmele sale, scenariile si personajele pe care le-a creionat cu maiestrie si mare respect pentru arta, pentru munca si pentru travaliul de zi cu zi: in cheia clasica a celui care nu vrea sa vietuiasca oricum pe acest pamant, ci numai cu capul si fruntea sus, numai cu rezultate deosebite, exemplare. Sper sa fi reusit pana acum, macar un pic, sa-i calc pe urme.

Ramas bun, Sergiu Nicolaescu!