*La Biblioteca Judeteana „Panait Istrati”, luni – 11 aprilie 2016
Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila este gazdă luni, 11 aprilie 2016, de la ora 17.00, a lansarii volumului „Dada în direct” de Petre Răileanu, Editura Tracus Arte, 2016. Prezentatori sunt prof. dr. Viorel Mortu – nume de autor Viorel Coman (critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor – filiala Sud Est), vicepresedinte la Consiliul Judetean Braila, și Ioan Cristescu – director Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucuresti, Dragoș Adrian Neagu – manager biblioteca gazdă, organizator al evenimentului.
* * *
Petre Răileanu (născut la 13 aprilie 1951, Brăila) – scriitor, jurnalist (Radio France International), curator de expoziții, specialist in curentul avangardei literare si artistice românești. A publicat cărţi în Franţa şi în România. Trăiește la Paris din 1992 unde a obținut, în 1993, Diploma de Studii Avansate a Universității Nouvelle Sorbonne cu o teză despre avangardele românești. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Société des gens de lettres, Paris. Studiul „Dada în direct” se bazează pe documente şi mărturii directe ale principalilor protagonişti ai mișcării dadaiste şi reface istoria curentului literar lansat la Zürich în 1916.
* Ambele teme vor fi prezentate de universitarul clujean Ion Pop, ilustru critic dar si interesant poet
„Gellu Naum și suprarealismul românesc” este tema conferinței pe care o sustine profesorul Ion Pop de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj marti, 21 aprilie 2015, la Institutul Harriman de la Universitatea Columbia (Afaceri International Building, 420 West, Strada 118, Cazare 1219 (etajul 12), New York, NY 10027). Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) de la New York – director Doina Uricariu, scriitoare, traducator, editor – în colaborare cu Centrul de Est Centrale Europene, Institutul Harriman, Catedra de Limba si Cultura română „Nicolae Iorga ‘. Intrarea este gratuita.
Acelasi universitar român sustine in 22 aprilie 2015, la ICR New York (Auditorium, 200 East, 38th Street, New York, NY 10016) conferinta “Manifestele avangardei românești în context European”.
Precizările gazdelor de la ICR N Y: Aceste conferințe vor fi însoțite de un amplu material ilustrativ, organizat de marele specialist al avangardei românești, prof. dr. Ion Pop, constând în pagini ale revistelor unde s-au publicat manifestele avangardei, portrete și documente referitoare la creatorii avangardei românești și universale, agenda avangardelor, pe anii 2014, 2015, 2016, lecturi din poemele și proza lui Gellu Naum, fragmente din spectacole de teatru și monologuri dintr-o antologie a literaturii de avangardă. Conținutul celor două conferințe este diferit. Dacă evenimentul de la ICR New York este o prezentare sintetică a avangardei românești și a manifestelor ei, conferința de la Columbia University este dedicată prezentării creației marelui scriitor avangardist Gellu Naum și aniversării unui secol de la nașterea sa. Pornind de la Gellu Naum, în conferință vor fi prezentați alți scriitori români avangardiști – Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Isidore Isou și lettrismul, teatrul absurdului creat de Eugen Ionescu.
* * *
Ion Pop este profesor dr. la Facultatea de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. A condus, ca redactor-şef, apoi ca director, revista “Echinox”, între anii 1969 şi 1983. A fost director al Centrului Cultural Român din Paris (1990-1993) şi decan al Facultăţii de Litere a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj (1996-2000). A publicat volumele de poezie: Propuneri pentru o fântână (1966), Biata mea cuminţenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele şi uitarea (1985), Amânarea generală (1990), Descoperirea ochiului (2002), Elegii în ofensivă (2003), Litere şi albine (2010), În faţa mării (2011). Este autorul unor studii de critică şi istorie literară: Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generaţii (1973), Nichita Stănescu – spaţiul şi măştile poeziei (1980), Lucian Blaga. Universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei (1993), Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001), Viaţă şi texte (2001), Lucian Blaga în 10 poeme (2004), Introducere în avangarda literară românească (2007), «Echinox». Vocile poeziei (2008), Din avangardă spre ariergardă (2010), Scara din bibliotecă (2013). Prof. dr. Ion Pop a realizat două serii de interviuri, publicate în volumele: Ore franceze, I-II (1979, 2002). A fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România pe anii 1973, 1979, 1985, 2001, 2008. Premiul Academiei Române (1985). A coordonat Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (4 vol. 1998-2003, reeditat în două volume în 2007). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006. Traduceri din: Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Eugène Ionesco, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, Paul Ricoeur, Benjamin Fondane, Paul Morand.
Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) – eseist, poet, prozator și dramaturg român, de origine aromână, considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european. Este autorul unor foarte sensibile si interesante poeme, dar si parintele literar al celui mai simpatic pinguin – Apolodor (are si alte carti frumoase pentru copii).
* In Bucuresti, la Cinemateca Eforie – Sala „Jean Georgescu” * Sunt prezentate cinci reportaje inedite ce au in centru figura sculptorului Constantin Brancusi
Miercuri, 24 septembrie si sambata, 27 septembrie, de la 20.00, la Cinemateca Eforie (Sala „Jean Georgescu”, Str. Eforie 2, Bucuresti), au loc proiectii in cadrul celei de-a 7-a sesiuni a editiei dedicate avangardei cinematografice din Romania. Organizatorul evenimentelor: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României (http://www.anf-cinemateca.ro/).
Igor Mocanu – curatorul evenimentelor – precizeaza ca vor fi difuzate cinci reportaje inedite ce au in centru figura sculptorului francez de origine romana Constantin Brancusi, jurnale sonore de actualitati realizate intre anii 1964 si 1970. Artistii prezentati in pelicule sunt Constantin Brâncuși, Irina Codreanu, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu.
Proiectia peliculelor este prefatata de filmul documentar „Brancusi”, realizat in 1996 si semnat de exegetul Cornel Mihalache, care va fi prezent la prima sesiune din 24 septembrie pentru o discutie cu publicul. Foto stanga, preluare de pe site-ul curatorului http://igormocanu.wordpress.com/
În anii ’50, în Republica Populara Romana personalitatea lui Constantin Brâncuși era una indezirabilă, opera catalogată decadentă și aproape degenerată de către minți luminate precum Călinescu sau Graur, în 1956 are loc prima retrospectivă bucureșteană a operei lui Constantin Brâncuși, organizată, printre alții, de criticul și istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate operei sculptorului modernist francez de origine română. Până în anii ’70, regimul comunist și cultura română generată de acesta se angajează într-un demers de reasimilare și, pe undeva, de aculturație a imaginii și operei artistului, cu puternice accente asupra laturii etnice a acesteia din urmă, găsindu-i-se vestigii și reminiscențe folclorice chiar și acolo unde nu era deloc nevoie. Ba dimpotrivă, Constantin Brâncuși a fost unul din cei mai acerbi însoțitori ai avangardelor istorice, opera acestuia fiind expusă de fiecare dată în vecinătatea unor Picasso, Duchamp sau Marcel Iancu, fie în Europa, fie în SUA. Documentarul creat de Cornel Mihalache în 1996 este, deși indirect, pe de o parte, una din primele încercări împlinite de a deconstrui imaginea patriotardă a unui Constantin Brâncuși nu demult acceptat de cultura autohtonă, însă cu prețul angajării operei acestuia în discursul naționalist al vremii, iar pe de altă parte, o exegeză de pionierat care îl replasează pe Brâncuși în proximitatea de drept a avangardei. Am pus lucrarea documentaristului și brâncușologului Cornel Mihalache ca prefață la cele cinci documente cinematografice inedite, aflate în Arhiva Națională de Filme din România, pentru o mai acută observare a modului în care a fost asimilată, începând cu 1964, personalitatea sculptorului de origine română de către regimul comunist.
* * *
Film documentar „BRÂNCUȘI„, România, 1996, Documentar, 79 minute. Producător: Felicia Cernăianu, Studio Cinerom, Sahia Film. Regia si scenariul – Cornel Mihalache; Imagine – Alex Goldgraber; montaj – Teodora Apolozan, Elisabeta Zamfirescu; editor – Remus Stoica; muzică – Mircea Octavian; sunet – Radu Zamfirescu; asistenți – Andreea Stroescu, Cristina Grigore, Gheorghe Cocoru, Vasile Grigore; costume – Geta Solomon; efecte speciale – Liviu Georgescu; grafică – Radu Vintilă; referent – Barbu Brezianu; Secvențe – René Clair, Erik Satie; cu Traian Rocșoreanu, Dan Nasta, Varvara Ștefănescu, Constantin Drăgănescu.
Reportaj „CONSTANTIN BRÂNCUȘI. HOBIȚA – PARIS”, România, 1964. Producător: Actualitatea în imagini 46 / 1964, subiect – Imagini din Hobița, Oltenia, locul nașterii lui Constantin Brâncuși și din atelierul din Muzeul de Arte Frumoase din Paris al sculptorului. Imagini din Craiova și Târgu Jiu cu lucrările sculptorului; apar Masa Tăcerii și Coloana Infinitului. Reportaj COLOCVIUL „CONSTANTIN BRÂNCUȘI”, România, 1967. Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1967. Cu: Ion Jalea, Pompiliu Macovei, Jacques Lassaigne, G. Oprescu, Dan Hăulică, Carola Giedion-Welcker, Petru Comarnescu, V.G. Paleolog, Irina Codreanu, Octav Doicescu, René de Solier, Giuseppe Marchiori, Juliusz Starzynski, Ion Frunzetti, Barbu Brezeanu, Sidney Geist, Bogdan Urbanowicz, Mac Constantinescu, Mircea Deac, N. Argintescu-Amza, Giulio Carlo Argan, Ion Vlasiu, Eduard Trier, Nurullah Berk, Nora Eliasberg, Tony Spiteris, Werner Hofmann, Etienne Hajdu, Adrian Gheorghiu, Lida Wachtova, Valeriu Râpeanu, Palma Bucarelli, Dan Grigorescu, Anton Dâmboianu, Tretie Paleolog, Adrian Petringenaru, Amelia Pavel, Mircea Popescu.
Reportaj „IRINA CODREANU LA SALA DALLES„, România, 1968. Producător: Săptămâna în imagini nr. 23 / 1968, subiect – Irina Codreanu, eleva lui Constantin Brâncuși expune sculptură la Sala Dalles.
Reportaj „CĂLĂTORII PRIN JUDEȚUL GORJ”, România, 1968. Producător: Săptămâna în imagini nr. 25 / 1968, subiect – călătorii prin județul Gorj. Vechi coordonate de istorie și spiritualitate românească. – Imagini din județul Gorj: din satul Vladimiri, unde s-a născut Tudor Vladimirescu, din satul Vădeni, unde s-a născut Ecaterina Teodoroiu, cu Coloana Infinitului, cu sondele de la Țicleni și cu mina de la Rovinari unde se realizează noi investiții.
Reportaj „CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA MUZEUL DE ARTĂ DIN BUCUREȘTI„, România, 1970. Producător: Săptămâna în imagini nr. 24 / 1970, subiect: la Muzeul de artă din București este deschisă prima expoziție europeană a lui Constantin Brâncuși; imagini cu operele sculptorului.
Organizatorii aduc si pe aceasta cale Mulțumiri speciale lui Cornel Mihalache si Vavei Ștefănescu.
* In 15 si 22 mai 2014, la Cinema Eforie din Bucuresti va fi prezentata versiunea remasterizata si autorizata a filmulul lettrist „Traite de bave et d’eternite” creat de Isidore Isou in 1951 pentru Festivalul de la Cannes
Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA DIN ROMÂNIA si Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României, un proiect curatoriat de Igor Mocanu, invita publicul joi, 15 mai 2014, de la ora 19.00 si pe 22 mai, tot de la ora 19.00 la Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, in București) la Sala „Jean Georgescu” la o proiectie speciala dedicata memoriei lui Isidore Isou (foto). Vor fi, de asemenea, prezentati si artistii Maurice Lemaître, Jean Cocteau, Blaise Cendrars, Gil J Wolman.
Prezentarea curatorului spune suficient, cred (n.aut. Armanda Filipine, revista Braila Chirei) ca sa starneasca interesul publicului: „Deși fără a fi primit vreo invitație oficială din partea organizatorilor, Isidore Isou se prezintă în 1951 la festivalul de film de la Cannes cu o producție cinematografică profund experimentală – adevărat manifest al filmului lettrist, cum avea să exclame critica într-un glas după aceea – având funcția precisă de a, cum am spune astăzi, pirata circuitul elitist al branșei mondiale. La premiera de la Cannes, „filmul discrepant”, cum îl numește Isou, provoacă gesturi de protest și dezaprobare, revoltă și indignare, însă primește premiul publicului pentru avangardă și un nou membru al mișcării lettriste – pe Guy Debord. Afișul fusese desenat de Jean Cocteau, iar în film apare, pe rând, pe lângă acesta și Isou însuși, Blaise Cendrars, André Maurois, Gil J Wolman, Armand Salacrou sau Rodica Valeanu. Câteva luni mai târziu, apare și Le film est déjà commencé? al lui Maurice Lemaître, Gil J Wolman lansează filmul L’Anticoncept, iar Guy Debord – Hurlements en faveur de Sade, toate trei mărturisit tributare viziunii discrepante din pelicula lui Isou. Inutil să mai spunem că neoavangardele și-l revendică într-un glas drept precursor, începând cu Nouvelle Vague (Godard) și terminând cu undergroundul american (Brakhage). Cu toate acestea, s-ar părea că proiecția de acum a filmului semnat de Isou este oarecum precoce, considerând că încă nu i-a fost tradusă opera în limba română, mai ales în comparație cu popularitatea covârșitoare de la noi a unui autor precum Guy Debord, ale cărui concepte care din jurul societății spectacolului își au originea în teoriile lui Isou și în special în Traité de bave et d’eternité, care a circulat o vreme într-o formă trunchiată, dar care a fost restaurat de curând de Arhiva Națională de Filme a Franței și remasterizat de Frédéric Acquaviva. Proiecția de la Cinemateca Română prezintă, în premieră națională, această din urmă versiune, restaurată și autorizată„.
TRAITÉ DE BAVE ET D’ÉTERNITÉ (Tratat despre noroi si eternitate)
Franța, 1951, Film experimental, 120 min
Regia. Jean Isidore Isou; Scenariul – Isidore Isou; Asistent: Maurice Lemaître; Imagine. Nat Saufer; Montaj: Suzanne Cabon; Muzică: Daniel Guarrigue; Sunet: Jacques Boutiron, Marcel Ormancey; Afiș: Jean Cocteau.
Cu: Marcel Achard, Isidore Isou, Jean-Louis Barrault, Blanchette Brunoy, Blaise Cendrars, Jean Cocteau, Danièle Delorme, Edouard Dermithe, Daniel Gélin, André Maurois, Armand Salacrou, Rodica Valeanu, Albert J. LeGros, Bernard Blin, Colette Marchand, Gil J. Wolman, Marc’o
Producător: Marc’o, Léon Vickman
Organizatorii transmit si pr aceasta cale mulțumiri speciale catre Catherine Goldstein, Pip Chodorov (Copyright: Isidore Isou Estate / Catherine Goldstein; Film courtesy of Re: Voir) dar si catre Diana Vidrașcu, Frederic Acquaviva, Rodica Sibleiras care au facut posibile evenimentele.
Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României a lansat din 17 noiembrie 2012 un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului a cuprins avangarda cinematografică franceză, cea de-a doua ediție a abordat avangarda sovietică, ediția a treia s-a ocupat de avangardele germană și olandeză.
Isidore Isou (31 ianuarie 1925 Botosani, Romania – 28 iulie 2007, Paris) – un poet, critic de film, artist vizual francez de origine iudeo-română; fondatorul lettrismului, mișcare artistică și literară inspirată mai ales din dadaism și suprarealism.
* Avangarda revizitată. Ediția a IV-a: AVANGARDA ROMANEASCĂ. Avangarda Europeană (1919-1939) in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei prezinta, in 25 si 30 aprilie 2014, in sesiunea a IV-a pe Gherasim Luca, Benjamin Fondane * La Cinema Eforie, in Bucuresti * Curator – Igor Mocanu
Vineri, 25 aprilie 2014 si miercuri, 30 aprilie, de la ora 20.00 la Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, Bucuresti) in Sala „Jean Georgescu” sunt prezentate doua filme: un documentar despre Benjamin Fondane si un film documentar de Gherasim Luca.
Proiectul, al carui curator este Igor Mocanu, propune prin Cinemateca Eforie – Arhiva Nationala de Filme a Romaniei „un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetarii modului in care s-a constituit cultura vizuala autohtona si cultura filmului in perioada de dinainte si de dupa nationalizarea din 1948 a productiei cinematografice din Romania, cat si a filmelor detinute de cinematografele locale. Prima editie a proiectului a cuprins avangarda cinematografica franceza, cea de-a doua editie a abordat avangarda sovietica, editia a treia s-a ocupat de avangardele germana si olandeza”, dupa cum afirma curatorul. Proiectul a fost lansat la 17 noiembrie 2012.
* * *
Gherasim Luca si filmul se cunosc demult. In 1931 realizase, impreuna cu Marlene Dietrich, un performance fictional, pe o strada bucuresteana, cand artistul suprarealist se catarase pe gardul unui avizier cinematografic ca sa mangaie piciorul indraznet dezgolit al starletei de pe afisul filmuluiMorocco(1930), regizat de Josef von Sternberg. Langa acesta, un alt afis anunta un „regal”: Charlie Chaplin, „Luminile orasului”. Performance datat: Bucuresti, 5 iunie 1931. Pe verso, scris de Gherasim Luca: „Din partea noastra / Gherasim Luca / Marlene Dietrich”, de unde se vede ca actiunea a fost arhivata fie ca ilustrata, fie – carte postala, de scos ulterior in tiraj mare. Luca se va mai intalni cu aparatul de filmat, nu al lui von Sternberg, ci altul, abia in 1988, cand FR3 si CDN Productions hotarasc in sfarsit sa capteze pentru colectia lor si o inregistrare generoasa cu cel care devenise intre timp marele magician al poeziei sonore din Franta, cum il numise Michel Camus cu doi ani inainte. Pana in 1988, Gherasim Luca participase la nu mai putin de 17 festivaluri desound poetry, deschisese expozitii, se inregistrase audio, dar nu se lasase filmat. Intre paranteze fie spus, daca ar fi sa dam crezare bibliografiilor, Gherasim Luca ar fi aparut totusi scurt si in filmul lui Robert Enrico din 1963,Au coeur de la vie, insa, ce-i drept, creditat ca Gherasim Lucas. In 1988, FR3 si CDN Productions il delega pe Raoul Sangla si Michel Zarebski sa faca o inregistrare video cu Gherasim Luca citind din cartile de poeme pe care le publicase pana atunci la Editura José Corti din Paris, numita dupa José Corticchiato, un vechi amic al lui Breton, Éluard si Aragon. Numai ca in loc sa iasa film si lectura publica, buna de aplaudat pe la comemorari si sarbatori literare nationale, Gherasim Luca supravegheaza indeaproape regia, scenariul, imaginea, machiajul si scenografia, dominand obiectivul camerei de filmat si oferind echipei la schimb un performance devastator – o arta in care, in fond, excela. Ca si pana acum, am prefatat inregistrarea documentara cu un alt documentar proaspat despre Benjamin Fondane, realizat de Andreea Stiliuc pentru TVR Iasi.
BENJAMIN FONDANE – IASI, PARIS, AUSCHWITZ. Romania, 2013, Documentar, 26 min.
Regia Andreea Stiliuc
Producator: TVR Iasi; Proiectie cu sprijinul si prin amabilitatea TVR Iasi
„Evreu nascut in Romania, Benjamin Fondane s-a stabilit la Paris la varsta de 25 de ani. Atent la fenomenul avangardei, si-a cautat propria voce in domeniile in care s-a exprimat. A fost poet, eseist, filozof, critic, dramaturg, jurnalist, cineast. A dialogat cu personalitati marcante ale timpului sau: Artaud, Bachelard, Camus, Cioran, Brancusi, Brauner sau Man Ray. A fost puternic influentat de filozoful existentialist Lev Sestov. In 1944, a fost arestat si incarcerat la Drancy. Deportat la Auschwitz, a murit in acelasi an intr-o camera de gazare” (TVR Iasi)
COMMENT S’EN SORTIR SANS SORTIR
Franta, 1988, Documentar, 56 min
Regia Raoul Sangla, Gherasim Luca. Scenografia. Gherasim Luca. Imagine. Michel Zarebski, Berto. Lumini: André Diot. Sunet: Francis Bonfanti, Laurent Langlois.
Cu: Gherasim Luca
Locatie: Erick Ferres; Grafism: Françoise Dujols; Tehnic: Jean Labille; Electricitate: Jean-Paul Chaboud; Machiaj: Michele Seror; Unitate de program: Thierry Garrel; Producator: La Sept, FR3, CDN Productions, Jose Corti; Sponsor: Geoffrey Brown.
Am descoperit si pe You Tube filmul ultim
** Pentru pasionați de citit… o sugestie de lectură de la Editura Cartier
* Strălucitul designer, fondatorul primului teatru de păpuși din România a fost prezentat de Georges Banu, Marcel Freydefon și Matthias Langhoff
Fundația Lowendal și Biblioteca Națională a Franței (BnF) au organizat pe 10 februarie 2014, la Paris – 5, rue Vivienne – o întâlnire dedicată memoriei lui George Lowendal. Au conferențiat Georges Banu și Marcel Freydefonf – universitari, Matthias Langhoff – regizor și scenograf. Intrarea a fost liberă. Eveniment
Gazde au fost Joel Huthwohl – director Departament Performing Arts (BnF) și Ariadna Avram – presedinte Fundația Lowendal.
Pictor, designer, profesor și mentor al primelor generații de artiști din România post-război, Lowendal George (1897-1964) a fost și un om de teatru remarcabil. Receptiv la curentul de avangardă (futurism, constructivism, expresionism) a devenit un designer faimos de costume și decorațiuni, fiind apreciat pentru marea sa originalitate. El a fondat și primul teatru de păpuși profesionist din România.
* Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României,1919 – 1939, este prezentata in editia a II-a prin artistii Serghei M. Eisenstein, Vladimir Maiakovski, Dziga Vertov * Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu * Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Film a României
Ediția a II-a a Avangardei Europene a Arhivei Nationale de Filme a Romaniei (ANFR) are loc sub genericul „AVANGARDA SOVIETICĂ” miercuri, 29 mai 2013, de la ora 20.00 si vineri, 31 mai 2013, de la ora 20.00 la Cinemateca Eforie – Cinemateca Eforie, București, Str. Eforie, nr. 2.
Artiști prezentati in aceasta editie sunt Serghei M. Eisenstein, Vladimir Maiakovski, Dziga Vertov. Conceptul și viziunea curatorială apartin lui Igor Mocanu. Organizatorii evenimentului sunt Cinemateca Eforie si ANFR.
Prezentarea lui Igor Mocanu ne introduce in atmosfera si contextul fenomenului:
„Geografic sau geopolitic vorbind, în mod cert, avangarda cinematografică sovietică nu are prea multe lucruri în comun cu cea europeană, însă la fel de cert este și faptul că fără aceasta, europenismul avangardei cinematografice occidentale ar fi arătat radical diferit. În decursul unui deceniu, filmul sovietic de avangardă, acuzat de <formalism> în deceniile ce-i vor urma de către critica realist-socialistă, parcurge vertiginos drumul de la ficțiunea oarecum tradițională, clasică, în care povestea și actorii sunt sclavii aparatului înregistrator, ca în cazul peliculei lui Maiakovski, trecând prin experimentul video gândit ca insert dramatic la teatrul Proletkultului din Moscova, cum este Jurnalul… regizat de Eisenstein, și până la docufictionul experimental practicat de Vertov și echipa lui, în care personajul principal este aparatul de filmat față în față cu orașul, cu lumea. Influența și însemnătatea avangardei cinematografice sovietice pentru avangarda europeană a fost destul de mult discutată pentru a nu le mai relua și aici. Mai interesant ni se pare traseul pe care au trebuit să îl parcurgă aceste pelicule pentru a fi difuzate în România in perioada până la naționalizarea producției cinematografice din 1948. Se știe că avangarda română a urmărit îndeaproape tribulațiile omoloagei moscovite ori sanktpetersburgheze, există de-a lungul seriilor și colecțiilor de reviste avangardiste o cantitate consistentă de texte de interpretare a filmelor avangardei sovietice. <Contimporanul>, <Integral>, <Unu>, <Meridiane”> sau, mai ales, <Orizont>, amintesc prompt fiecare nouă producție. Filmele avangardei sovietice, mai exact, comerțul cu pelicule prin contact direct cu URSS era descurajat la București, precum și la Paris, cinefilia artiștilor croindu-și astfel drum către acestea via Berlin! Astfel, copiile pariziano-berlineze ale avangardei sovietice ajungeau și la publicul bucureștean. După 1950 și odată cu înființarea ANFR, filmul sovietic va abandona linia de tranzit, pătrunzând direct în sala de cinema de la București, însă atunci va fi fost târziu, căci mare parte dintre principalii actori ai scenei avangardiste sovietice vor fi fost deja exterminați la ordinele lui Stalin”.
Sesiunea I-a prezinta publicului pasionat de a saptea arta, trei pelicule:
„DOMNIȘOARA ȘI HULIGANUL” / in original „BARÎȘNEA I HULIGAN”. URSS, 1918, a/n, mut, Ficțiune; Regia – Vladimir Maiakovski, Evghenii Slavinski; S. Edmondo de Amicis, Vladimir Maiakovski. Imagine: Evghenii Slavinski; Producător: Vladimir Egorov; Cu: Vladimir Maiakovski, Aleksandra Rebikova, Feodor Dunaev
„JURNALUL LUI GLUMOV” / original „DNEVNIK GLUMOVA”; URSS, 1923, a/n, mut, Ficțiune, Film experimental. Regia – Serghei M. Eisenstein. Imagine: Boris Franțisson; Cu: Grigorii Aleksandrov, Aleksandr Antonov, Serghei M. Eisenstein, Mihail Gomorov, Junior Inkijînov, Vera Muzîkant, Ivan Pîriev, Maksim Ștrauh, Vera Ianukova, Ivan Iazîkanov
„OMUL CU APARATUL DE FILMAT” / original „CELOVEK S KINOAPPARATOM”; URSS, 1929, Documentar, Film experimental. Regia – Dziga Vertov; S. Dziga Vertov; Imagine: Mihail Kaufman, Gleb Troianski; M. Dziga Vertov; Editor: Elizaveta Svilova; Muzică: Pierre Henry, Nigel Humberstone, Konstantin Listov, Michael Nyman.
Nota: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceză.
* Avangarda Europeană (1919-1939) va fi prezentata prin filme aflate în Arhiva Națională de Filme a României * Avangarda revizitată, sesiunea a IV-a il prezinta pe Abel Gance cu pelicula „La Roue” din 1923
Sâmbătă, 23 februarie 2013 și duminică, 24 februarie 2013, de la 19.30, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (str. Eforie nr. 2) din Bucuresti continuă difuzarea filmelor avangardei europene aflate în Arhiva Națională de Filme (ANF) a României. Ce-a de-a patra sesiune din cadrul proiectului „Avangarda revizitată…” este dedicată împlinirii a 90 de ani de la premiera filmului LA ROUE / ROATA (Abel Gance, 1923). Proiecția copiei de la ANF se va face direct de pe pelicula de 35 mm, păstrând intertitlurile în limba rusă, așa cum a fost achiziționat filmul în anii ’70.
Artiști: Abel Gance, Blaise Cendrars, Arthur Honegger ș.a. Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu Organizatori: Arhiva Națională de Filme a României – Cinemateca Eforie din Bucuresti
Poate că Abel Gance (1889-1981) este unul din cei mai mari nedreptățiți ai avangardei cinematografice. Plasate undeva la intersecția estetică dintre experimentul vizual radical, apologia și critica miracolului tehnic, cartografierea noilor invenții ale capitalismului industrial, pe de o parte, și sentimentalismul lacrimogen, emoția dulceagă, ideologia erotică melodramatică până la absurd, pe de alta, filmele lui Abel Gance, epopei întinse, megalomane, primele de acest fel la vremea lor, prevestesc, cu fiecare premieră, de fiecare dată, câte o nouă eră în evoluția celei de-a șaptea arte. În La Roue (1923), Abel Gance suprapune în palimpsest mirajul metalurgic al drumurilor de fier și locomotivelor peste tribulațiile iubirii tatălui și fiului pentru fiica, respectiv sora lor adoptivă. Unghiuri insolite de filmare, supraimprimări, flashbakcuri analitice etc. Ne aflăm cu un an înainte de primul Rhythmus al lui Hans Richter și cu doi până la Simfonia diagonală a lui Viking Eggeling.
Sesiunea a IV-a. Program: 23 și 24 februarie, ora 19.30
ROATA / LA ROUE
Franța, 1923, a/n, mut, Ficțiune, 60 m
Regia: Abel Gance
Asistent: Blaise Cendrars
Sunet: Abel Gance
Imagine: Gaston Brun, Marc Bujard, Léonce-Henri Burel, Maurice Duverger
Muzică: Arthur Honegger
Montaj: Abel Gance, Marguerite Beaugé
Producător: Abel Gance, Charles Pathé
Cu: Séverin-Mars, Ivy Close, Gabriel de Gravone, Pierre Magnier, Max Maxudian, Georges Térof,
Gil Clary
Avangarda revizitată. Sesiunea a IV-a: Abel Gance (La Roue, 1923)
Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României
Context proiect
Avangarda revizitata.Avangarda Europeana (1919-1939) in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei – este un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetarii modului in care s-a constituit cultura vizuala autohtona si cultura filmului in perioada de pana la si de dupa nationalizarea din 1948 a productiei cinematografice din Romania, cat si a filmelor detinute de cinematografele locale. Filme anterioare: Sesiunea I-a: LA FÊTE ESPAGNOLE (Germaine Dulac, 1919/1920), BALLET MÉCANIQUE (Fernand Léger, Dudley Murphy, 1923/1924), AU SECOURS! (Abel Gance, 1923/1924), ENTR’ACTE (René Clair, 1924), UN CHIEN ANDALOU (Luis Buñuel, 1928); Sesiunea a II-a: LA SOURIANTE MADAME BEUDET (Germaine Dulac, 1922), L’AGE D’OR (Luis Buñuel, 1929); Sesiunea a III-a: FIÈVRE (Louis Delluc, 1921), LA FEMME DE NULLE PART (Louis Delluc, 1921), LE SANG D’UN POÈTE (Jean Cocteau, 1930/1945). Urmeaza: Sesiunea a V-a: J’ACCUSE! (Abel Gance, 1938).
Petre Răileanu (născut la 13 aprilie 1951, Brăila) – scriitor, jurnalist (Radio France International), curator de expoziții, specialist in curentul avangardei literare si artistice românești. A publicat cărţi în Franţa şi în România. Trăiește la Paris din 1992 unde a obținut, în 1993, Diploma de Studii Avansate a Universității Nouvelle Sorbonne cu o teză despre avangardele românești. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Société des gens de lettres, Paris. Studiul „Dada în direct” se bazează pe documente şi mărturii directe ale principalilor protagonişti ai mișcării dadaiste şi reface istoria curentului literar lansat la Zürich în 1916.
BRAILA CHIREI 