* Prezența plasticienilor profesioniști în Galeria ”Gh. Naum” a instituției muzeale este, doresc organizatorii, și un omagiu adus artistului omonim *Expun artiști tineri ori în maturitatea creației, prezentând publicului interesante incursiuni în lumea realităților exterioare și interioare, fiecare lucrare putând fi o bună călăuză pe calea spiritualității și a seninului mai ales acum, în pragul sărbătorilor de iarnă
Am anunțat din vreme https://brailachirei.wordpress.com/2011/11/17/invitatie-la-vernisajul-expozitiei-salonul-brailenilor-la-muzeu/ vernisajul expoziției ”Salonul brăilenilor”, de la Galeria ”Gh. Naum” a Muzeului Brăilei. Dar la întâlnirea membrilor filialei Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici din România cu publicul, din după-amiaza de vineri – 18 noiembrie 2011 (foto sus: de la stânga, Gheorghe Mosorescu, Maria Stoica, Ionel Cândea) – nu au fost chiar așa de mulți iubitori ai artelor plastice… (de parcă la alte evenimente similare or fi fost… dar, scuzați divagația, tare mă deranjează aspectul… ori suntem cetățeni și atunci participăm la viața cetății, ori nu suntem și atunci să nu ne văităm!) Dar expoziția rămâne deschisă și lucrările vă așteaptă, dragi prieteni și stimați cititori, iar eu îmi fac datori de a vă prezenta câteva amănunte de la vernisaj și imagini cu artiști și lucrări. Pot fi admirate zilnic de la 9.00 la 17.00. Foto dreapta jos, Constantin Boer-Dondoș în fața lucrărilor sale – filigran de desen pe/ cu peisaje parcă de basm
Scenograful Gheorghe Mosorescu (foto stânga, lângă una din lucrările sale cu mesaj translucid ca și secvențele de albastru ce decupează superior ferestrele din motivul primar): ”Este a doua oară când descoperim expoziția filialei într-o altă lumină. Prima dată, anul trecut, s-a întâmplat la galeriile, de fapt la Centrul UNESCO, din Slobozia unde expoziția a fost aranjată de colegii noștri și surpriza a fost extem de plăcută când am intrat în galerii. De data asta s-a întâmplat la fel, sincer, mi-a făcut plăcere să văd că membrii filialei Brăila au crescut mult de la an la an și calitativ, și ca număr. Cred că putem spune cu certitudine că putem merge cu fruntea sus oriunde în țară și în lume, cel puțin așa reiese și din schimburile pe care le-am avut cu alte orașe, din ceea ce spun ei, nu noi… Ce să spun, e foarte bine că e așa” și-a încheiat expozeul președintele filialei Brăila a UAP nu înainte de a-i numi pe toți expozanții (îi aveți în textul inițial din link și îi veți regăsi, pe amjoritaea și în această relatare), unii foarte cunoscuți, alții mai puțin și pentru că sunt membrii noi în filială. Foto dreapta: Teodora Constantinescu și un buchet de floarea-soarelui încercând să readucă vara pe simeze
Foto stânga, Angelica Deacu Moscu și două tablouri pline de optimism, secvențe urbane transpuse în formulă coloristică de factură tropicală, tonice
Muzeograf dr. Maria Stoica – sef Secție Artă – și discursul de inaugurare a Salonului: ”Încep cu mulțumirile, întâi artiștilor brăileni care au acceptat să facă ediția aceasta a Salonului în galeria noastră. Această acceptare eu o consider într-un fel și un omagiu adus marelui pictor Gh. Naum dar, în același timp, le mulțumesc pentru că ne dau nouă posibilitatea să ne afirmăm considerația pentru arta contemporană, intenția noastră fiind de a tezauriza lucrările artiștilor contemporani brăileni în primul rând pentru că suntem Muzeul Brăilei. Și dacă ne gândim, și noi știm cu certitudine că la Brăila s-au născut și au creat doi mari artiști, pentru prima jumătate a secolului trecut, Gh. Naum și Emilia Dumitrescu, atunci generația care le urmează trebuie să știe în mod clar cine este exponentul prezentului”. Foto dreapta jos, lucrările Anei Maria Dobre – de un realism care se luptă cu realul, foto-viziuni parcă prelucrate în vis
Foto stânga: Enel Dumitraşcu – sculptorul din expoziție
”Noi am făcut expoziția (a continuat Maria Stoica) și când spun noi mă refer și la colegele Alina Mircea și Claudia Moldovan, gândindu-ne că Salonul este de fapt și o reprezentare în care se manifestă solidaritatea de breaslă. Și atunci am vrut ca această comunitate a artiștilor să arate bine. De aceea am încercat să împăcăm vecinătățile astfel încât lucrările să se susțină, să se și armonizeze. Am încercat să evidențiem faptul că centrul de greutate al acestei expoziții poate fi portretul și compoziția picturii; în edițiile anterioare majoritatea tablourilor erau cu peisaje. Am vrut și ca acest salon să aibă o imagine și nu întâmplător am ales portretul de înger. Pe de o parte, pentru că am pus în prim plan această componentă spirituală pe care arta o are și în al doilea rând am vrut ca acest eveniment să fie primul care anunță venirea sărbătorilor”. Foto dreapta jos: Vasile Gaiţă cu două dintre lucrările sale, mai cubiste și mai solare decât ar vrea unii să accepte
Foto stânga: Vasilica Gavrilă și explozia vegetală de la geamul viziunii sale picturale
”Am mai vrut (a spus Maria Stoica) cu această expoziție să alăturăm pe cei tineri de cei aflați acum la maturitatea creației și, în schimb, energia celor tineri să se transfere celor ajunși la maturitate, și ceva din experiența celor maturi să fie model pentru artiștii tineri. Am mai vrut cu această expoziție să oferim un leitmotiv, acesta fiind Trecere, Alunecare între imagine și obiect, între realitate și tablou, între figurativ și non-figurativ. Și făcând lucrul acesta am acceptat încă o dată faptul că arta este expresia unei experiențe trăite. La fel, pentru ca toate ideile noastre să fie bine receptate de dumneavoastră, și în al doilea rând pentru că orice tablou transpune o realitate – interioară sau exterioară, ar trebui nu numai să înțelegem tablourile dar și să ne apropiem mai mult de acestea”.
Lucrarea semnată Marilena Ioanid (foto stânga) ne amintește anotimpul solar, vara – cea plină de ispite cromatice. Fără să fie ostentativă, autoarea ne invită astfel la o călătorie inițiatică – urmărind volutele colorate și chipul expresiv din tablou, să ne gândim la viața noastră, la gri-ul zilelor triste și la curcubeul zilelor frumoase.
Foto stânga: Hugo Mărăcineanu și alte viziuni nepământene, artistul fiind mereu în căutarea spiritului
”Ca o concluzie, pentru cei care urmăresc și date statistice, aici sunt 59 de lucrări majoritatea copleșitoare este pictură așa că putem spune că este o expoziție de pictură și pe umerii unui sculptor, acesta este Enel Dumitrașcu, cade marea resposabilitate, întâi să-și desăvârșească el opera și al doilea rând să umple golul din oașul acesta lăsat de plecarea sculptorilor Cojocaru. Să fie cu noroc și să se întâmple ca nici unul dintre artiști să-și ducă lucrările acasă, ele să ia altă destinație în acest interval cât expoziția va fi deschisă” – a încheiat cuvântul său Maria Stoica. Foto dreapta jos: Florian Mihăilescu, autorul Îngerului de pe afiș (și a altor lucrări, le descoperiți pe simeze)
Vocea din public a fost a poetului Gheorghe Lupașcu (foto stânga), acesta simțind nevoia să adreseze propriile mulțumiri artiștilor, salutând deopotrivă și expoziția, eveniment care aduce ”un punct luminos în viața noastră cu momente de crispare, de încrâncenare”.
Totodată, Lupașcu afirmă că poezia este prezentă în fiecare tablou și promite că va reveni ”în solitudine, ca într-o rugăciune, spre a mă bucura de fiecare tablou în parte”, mulțumind încă o dată artiștilor pentru ”oferirea acestui moment de sensibilitate și de sprijin pentru starea noastră spirituală”. Foto dreapta: lucrările semnate Nicolina Mitu, dezlănțuiri cromatice și senzoriale, tulburătoare
Prezent în calitate de gazdă la vernisaj, Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei – a ținut să sublinieze importanța momentului și în finalul alocuțiunilor, invitând publicul să se bucure de acest prilej și de lucrările de pe simeze.
Georgeta Naum și un portret creionat cu acuratețe, foto stânga
Foto dreapta jos: Daniela Nica, cu măștile care așteaptă cuminți un carnaval… brăilean (?)
Radu Pencea, foto stânga, și lucrările sale în care se îmbină halucinant, dar nu haotic, elemente de artă naivă cu secvențe onirice, fantasmagorice
Svetlana Potângă, foto dreapta, alături de lucrarea sa din care parcă vrea să ne amintim că este pictor la teatru – linii și culori ca de scenă, puternice, accentuate, dar și exponentul unei alte școli (cea rusă)
Cristian Radu (adresa lui web pe ”Brăila Chirei”), foto stânga, și una din pânzele sale unde ne demonstrează curajul de a folosi culoarea ca element definitoriu
Foto dreapta jos: Ionel Radu și o pânză a sa din care orașul se vede cu un contur de poveste, rarefiat și totuși viu, strident chiar, materialitatea urzindu-și dur zidurile
Marius Teodorescu, foto stânga, lângă un chitarist venit parcă de pe altă planetă, lucrarea – de altfel și celelalte prezente pe simeze – având elemente clare de suprarealism, semn că artistului nu i se par prea confortabile coordonatele realității înconjurătoare
Lucrarea lui Traian Ţamuris (aveți link spre pagina lui web din ”Brăila Chirei”), în foto din stânga – unul din omagiile aduse Omului, un chip în ton cromatic aparent vesel – verde cald – dar cu o ”grimasă” de ordin interior, filosofică
In tonuri calde si cu imagini de jucari(e)i, ursind povesti pentru copii cuminti sau scenografii pentru basme de spus pe scena, Elena Trofimescu si lucrarile ei (foto dreapta jos) sunt altfel de invitatie – la a privi lumea din jur cu ochi mereu mirati, pentru ca se pot descoperi si alte sensuri acolo unde aparanta este de simplitate.
Adrian Vartolomei, foto stânga, și lucrarea lui din care ne privește un personaj duplicat, nu neapărat prezentat clar în alb și negru, dar unul care ne spune povestea celui care se uită concomitent spre cer și pământ, care își caută ”calea de mijloc” despre care se spune că ar fi cea potrivită
Catrinel Volcu, foto stânga, lângă lucrările cu temă aparent florală și cu un aer nepământean, plăcut cromatic
Portretul doar în aparență realist semnat Ovidiu Dascălu, foto în dreapta jos, din care ne privește un tânăr ”mutilat” de cerul pe care a dorit să se (auto)proiecteze