„Biserica Sfânta Cruce din Brăila” de Octavian Osanu, lansare

*”Biserica Sfânta Cruce din Brăila” de Octavian Osanu, lansare *Monografia se prezintă la biblioteca brăileană în 10 mai 2024, de la ora 17.00

Octavian Osanu – profesor de istorie, a lucrat cercetând arhive și documente volumul „Biserica Sfânta Cruce din Brăila” – in context religios și istoric, monografie – apărut la editura Proilavia a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” (publicat în 2023, ediția a II-a revizuită). Tot la bibliotecă se lansează cartea; mai precis în 10 mai 2024, de la ora 17.00, cu prezentări de Ioan Munteanu – profesor și publicist, prof. dr. Stefan Aftodor – președinte Filiala Brăila a Societății Științe Istorice, director Centrul Județean de Excelență Brăila , prof. Daniel Voinea, Adrian Dragoș Neagu – director biblioteca gazdă, moderator.

Biserica parohiei urbane „Sf. Cruce”, din cartierul Obor, ridicată în 1943 și reconstruită în 2012, are hramul Înălțarea Sfintei Cruci, dar și hramul Izvorul tămăduirii. Până de curând, biserica avea trei preoți (așa cum apare și pe pagina web a Arhiepiscopiei): Ionuț Marius Vargă – preot paroh, preot slujitor Mihail Dănilă – a trecut la Domnul foarte recent, preot slujitor Gheorghe Marinescu – fost conducător al Protopopiatului Brăila.

Lăcașul creștin ortodox a împlinit în 2023 opt decenii de existență. „Biserica Sfânta Cruce este construită în condițiile vitrege ale celui de-al doilea Război Mondial, iar patru dintre preoții care au slujit la această biserică au cunoscut mucenicia arestului Securității și a temnițelor comuniste, alături de alți 14 preoți ortodocși brăileni. Monografia a constituit pentru autor un prilej de cunoaștere aprofundată a organizării și ierarhiei bisericești, a strădaniei clerului și a credincioșilor pentru păstrarea, conservarea și îmbogățirea patrimoniului spiritual în lupta cu regimul comunist ateu„, scrie Paul Munteanu – profesor de istorie – în prefață.

Foto (arhiva noastră) 1 – Octavian Osanu; 2 – biserica parohiei „Sf. Cruce”

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Balta Mică a Brăilei. Excursii pe Dunăre, destinația – Insula Cailor

*Balta Mică a Brăilei. Excursii pe Dunăre, destinația – Insula Cailor *Traseu nr. 13 – propunere pentru zilele de 11 și 12 mai 2024

Administrația Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (http://www.bmb.ro) propune iubitorilor de ieșire în natură excursii pe Dunăre cu plecare de la muzeul-ponton de pe faleza din municipiul Brăila, respectiv Centrul de informare și vizitare a parcului natural Balta Mică a Brailei, destinația: Insula Cailor. Excursiile au loc în 11 și 12 mai 2024, cu plecare la ora 10.00.

Traseul nr. 13 este cel propus, cu alte cuvinte, ruta Centrul de informare și vizitare a parcului natural Balta Mică a Brailei portul maritim Brăila – pod suspendat Brăila – belvedere către munții Măcinului – portul maritim Galați – intrare rezervația biosferei Deltei Dunării – parcul natural Lunca Joasă a Prutului Inferior – rezervația naturală Ostrovul Prut (Insula Cailor) https://bmb.ro/index.php/informatii-trasee-turistice/ Doritorii vor plăti 120 lei/ persoană. Durata deplasării: 3,5 – 4 ore; detalii la telefon 0752190465.

** * Romsilva – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei * Romsilva Parc Balta Mica * Regia Nationala a Padurilor – Romsilva *

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Expresionismul arhetipal (autor, Constantin Severin), ținta unei fraude intelectuale în Germania

*Expresionismul arhetipal, ținta unei fraude intelectuale în Germania *Autorul conceptului a adus la cunoștința celor care își arogă paternitatea teoriei că sunt (cel puțin) în eroare, dar nu i s-a răspuns

Motto: „Scriu toate astea pentru a lăsa o mărturie despre miracolul ostil” (Adolfo Bioy Casares)

Artistul și scriitorul Constantin Severin (pagină web la http://www.constantinseverin.ro) scrie următoarea mărturisire. O publicăm și noi, cu tristețe, dar și cu speranța că lucrurile vor reveni în limitele bunului simț (așa cum ar trebui să fie și zona artistică!)

<<Cu scurta frază „Tot răul spre bine” se încurajează românii într-un moment dificil, probabil echivalentul „miracolului ostil” al lui Adolfo Bioy Casares. Un miracol ostil este ceea ce se întâmplă acum cu viziunea mea despre artă, rod al unor cercetări și meditații de zeci de ani, în special după analiza lucrărilor lui Constantin Brâncuși, Ion Țuculescu (din perioada așa-zis totemică), Paul Klee și a scrierilor lui C. G. Jung. La câteva zile după ce am fost acceptat de o galerie de artă importantă din Toronto, Artio Gallery (cu spații de expunere în Toronto, New York, Barcelona și Paris), aflu cu surprindere și revoltă că la 23 de ani după ce am inventat și lansat în lumea artei a un nou concept/ curent, expresionismul arhetipal, în anul 2023 artistul germano-suedez Peter Backhaus, curatorul Davood Khazaie și galeria de artă Pashmin Art din Hamburg atribuie în mod nelegitim paternitatea acestei idei artistului germano-suedez pe care îl promovează. Într-un articol publicat pe blogul artistului și intitulat „Peter Backhaus and His Archetypal Expressionism”, curatorul său afirmă negru pe alb că Peter Backhaus este teoreticianul și inventatorul expresionismului arhetipal:

Peter Backhaus and his Archetypal Expressionism By Dr. Davood Khazaie (Literary Art Critic and International Curator)

Am semnalat această incredibilă fraudă intelectuală în primul rând autorilor ei, artistul Peter Backhaus și galeriei Pashmin Art, dar nu am primit niciun răspuns, deși au trecut două săptămâni, din păcate un semn evident că și-o însușesc în mod conștient și programat, încercând să inducă în eroare iubitorii de artă, în ciuda tuturor evidențelor. În ultimii 24 de ani, Internetul e plin de evenimentele create de mine sub semnul acestui concept care poate crea o punte între cultura occidentală și cea orientală (mai apropiată de vechile arhetipuri), iată doar câteva texte pe care le-am publicat pe blogul meu, „The Alchemical City”:

The Archetypal Expressionism

European Award for a New Concept in European Arts, Archetypal Expressionism

Debate: Archetypal Expressionism &MoMA

The Story of the Archetypal Expressionism

Povestea expresionismului arhetipal, cu un statement/ manifest bine articulat, a început în anul 2000, în orașul meu Suceava, în timp ce scriam o cronică de artă despre pictura artistului franco-român Georges Cotos. Atunci mi-a venit ideea acestui nou concept, iar în anul următor, 2001, l-am folosit din nou într-o cronică de artă la expoziția retrospectivă a marelui sculptor Ovidiu Maitec, de la Muzeul Național de Artă al României. Fragmente din ambele cronici de artă le-am inclus în compoziția primei lucrări din seria de 223 de picturi dedicate expresionismului arhetipal, „Text și Timp 1” (foto). Cu o săptămână înaintea vernisajului expoziției mele de debut, „Text și Timp”, organizată în septembrie 2004 la Muzeul Național al Bucovinei, am avut curajul să trimit manifestul expresionismului arhetipal și imagini cu câteva picturi din expoziție la postul global de televiziune EuroNews din Lyon, care promovează o agendă cu evenimente artistice importante din întreaga Europă. A doua zi, expertul de artă german Wolfgang Spindler, probabil impresionat de noua viziune artistică, m-a anunțat că expoziția mea prezentată de criticul de artă Valentin Ciucă și de marele pictor Ilie Boca va fi promovată timp de trei zile de EuroNews. De atunci, peste 50 de artiști din întreaga lume au aderat la noua mișcare artistică, unii deja nume importante ale artei contemporane, precum Doru Covrig și Rudy von Kronstadt din România, Alberto D’Assumpcao (Portugalia), Bruce Rimell (Marea Britanie), Michal Trpk (Cehia), Nathalie Detsch Southworth și Yulia Kirschner din Elveția, Fefe Talavera din Brazilia ș.a, iar numeroși istorici, critici și curatori de artă din România și străinătate au scris cuvinte memorabile despre expresionismul arhetipal și arta mea, precum Helen Gorrill, Valentin Ciucă, Adina Rențea, Marius Tița, Raluca Băloiu, Corneliu Ostahie, Iulia Mesea, Olga Borte, Luca Curci, Ana Arsinca, Maria Ana Tupan, Marina Roman, Monica Guerra, Tiberiu Cosovan, ș.a. Două repere de neuitat ale acestei aventuri artistice au fost trofeul „Dunăre-Marea Neagră” acordat de Fundația „Eurolink – House of Europe” pentru conceptul pe care l-am teoretizat și promovat, expresionismul arhetipal (din comitetul de selecție au făcut parte următoarele personalități: ambasadorul Liviu Bota, fost secretar general adjunct al Organizației Națiunilor Unite, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, Cristian Hera, vicepreședintele Academiei Române și Sever Avram, președintele executiv al Fundației «Eurolink – House of Europe» din București”), iar în anul 2022 curatorul Adina Rențea, alături de criticul de artă Marius Tița și având în catalog o cronică de artă scrisă de cunoscutul istoric de artă și artist, Helen Gorrill, din Marea Britanie, au vernisat la Muzeul Municipiului București expoziția personală de pictură cu titlul sugestiv, ”Două decenii sub semnul Expresionismului Arhetipal-2002-2022”.

Fondator al expresionismului arhetipal, artistul sucevean Constantin Severin prezintă lucrări reprezentative în expoziția „Două decenii sub semnul expresionismului arhetipal”. La vernisaj va fi lansat și volumul de poeme „Viețile Pictorilor”. Evenimentul va fi organizat la Muzeul Municipiului București

Nu mi-am dorit deloc ca acest curent de impact internațional din arta contemporană, important atât pentru mine cât și pentru cultura română, să devină mai cunoscut în urma unui scandal, am visat mereu că se va răspândi și va fi îmbrățișat cu bucurie în mod organic. Arta e bucurie, dragoste și cunoaștere.

Suceava, mai 2024>>

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Sărbătoare pascală, la 34 ani de la ctitorie, în Catedrala „Nașterea Domnului” din Brăila

*Sărbătoare pascală, la 34 ani de la ctitorie, în Catedrala „Nașterea Domnului” din Brăila *Sfânta liturghie din a doua zi de Paști a lui 2024 a fost săvârșită în prezența arhiepiscopului Casian al Dunării de Jos

Sfânta liturghie din a doua zi de Paşti, 6 mai 2024, în biserica numită Catedrala „Nașterea Domnului” din Brăila a fost săvârșită de sobor de preoți având în frunte pe IPS Casian – arhiepiscopul Dunării de Jos ( Arhiepiscopia Dunării de Jos ). Biserica este prima ridicată după 1990; autorizația a fost semnată de Vasile Datcu – primul primar al Brăilei după Revoluția din decembrie 1989. Au fost prezenți la slujbă, ca de fiecare dată, mulțime de credincioși, ei fiind împărtășiți și cu Sfintele Taine. Momentul a fost de două ori sărbătoresc. Pe lângă bucuria pascală, a fost și serbarea celor 34 ani de la punerea pietrei de temelie a locaşului de cult realizat in mare parte din donații.

Corul de copii ”Chiralina” al bisericii, dar și membri ai corului mixt „Trison“ de la Şcoala Populară „Vespasian Lungu” ( Şcoala Populară de Arte Vespasian Lungu Brăila oficial ) au oferit un recital cuprinzând cântece pascale. (Foto via Arhiepiscopia Dunării de Jos) S-au bucurat de sărbătoare și beneficiarii cantinei din așezământul cultural și social-filantropic al parohiei Nașterea Domnului. Ofrandele pascale și bucatele anume pregătite au fost binecuvântate de IPS Casian. În general, cantina oferă hrană caldă zilnic pentru vreo două sute de persoane.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Gh. Mosorescu, Sorinel și Maricica Cârstiuc, expoziție de artă plastică la Ploiești

*Gh. Mosorescu, Sorinel și Maricica Cârstiuc, expoziție de artă plastică la Ploiești *Lucrările sunt prezentate la Galeria de Artă * Vernisaj în 9 mai 2024 de la ora 17.00

La Galeria de Artă Ploiești se pregătește expoziția „Trei viziuni, un singur prezent” cu lucrări ale artiștilor Gheorghe Mosorescu ( Gh Mosorescu ), Sorinel Cârstiuc ( Carstiuc Sorinel ), Maricica Cârstiuc ( Maricica Cârstiuc ) – ordinea de pe afiș. Gheorghe Mosorescu este președintele Filialei Brăila a Uniunii Artiștilor Plastici ( Uniunea Artiștilor Plastici din România ), ceilalți doi expozanți – soț și soție – sunt, de asemenea membri în Filiala UAP Brăila ( Uap Romania Filiala Braila ).

Prezintă criticul de artă Ana Amelia Dincă. Vernisajul e programat pentru 9 mai 2024, de la ora 17.00.

Foto 1 – afiș; foto 2 – Gh. Mosorescu; foto 3 – Sorinel Cârstiuc;

foto 4 – Maricica Cârstiuc (toto 2-4, decupaje din arhiva noastră foto)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Învierea Mântuitorului

*Învierea Mântuitorului *În iconografie și artă

În calendarul Paștelui la creștinii ortodocși, noaptea Învierii a fost serbată în 4/ 5 mai 2024. Hristos a Înviat! Și dacă au fost sau nu la Slujba Învierii în lăcașurile de cult, credincioșii încearcă uneori să își reprezinte imaginar momentul, unul dintre cele mai importante în religia creștină. Arta picturală ajută în acest sens.

Știm că întreg conținutul biblic a fost de la început o temă pentru pictori, tendința s-a accentuat pe măsură ce spațiul religios a devenit unul complementar spațiului laic în civilizațiile unde biserica a făcut parte din arealul conducător statal. În contextul existenței lăcașurilor de cult, a dorinței reprezentaților zonei religioase de a transmite către enoriași poveștile biblice – nu uităm că multă vreme aceștia din urmă nu știau, în majoritate, citi și scrie – lucrările de acest gen (fresce, picturi/ tablouri) s-au înmulțit.

În egală măsură, pictura de factură religioasă a avut mereu și o caracteristică socială – specialiștii, mai cu seamă în pictură bizantină (canonică), precizează aspectul referitor la sublinierea ierarhiilor (evident, la începuturi stăpânii de cetăți, castele comandau și plăteau). Nu toate pot fi numite icoane, așa cum obișnuim astăzi să le spunem reprezentărilor biblice.

Dar oricum ar fi, unele lucrări artistice impresionează la fel de mult ca însuși subiectul lor. Așa este și tema Învierii Mântuitorului Iisus. O ilustrăm aici prin câțiva reprezentanți ai artelor vizuale (cum li se spune, mai nou, artelor plastice pentru a îngloba și domenii recente – ex. instalațiile).

Foto 1 – Învierea, fresca lui Giotto lucrată între 1303 și 1305, aflată în Cappella degli Scrovegni (Padova); foto 2 – Învierea lui Iisus și femeile la mormânt (1438 – 1446), frescă de Fra Angelico, acum în Muzeul San Marco (pe atunci, în mănăstirea San Marco unde a lucrat și Michelangelo), Florenţa; foto 3 – Învierea, ulei pe pânză (1580) de Paolo Veronese, în Venezia, Basilica San Francesco della Vigna; foto 4 – Învierea, pictură pe pânză de Jacopo Tintoretto, în Galeria Academiei venețiene;

foto 5 – Învierea, pictură (1499 – 1502) de Raphael Sanzio, în muzeul brazilian de artă din Sao Paolo

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Sâmbăta mare

*Săptămâna Patimilor. Sâmbăta mare *Iconografie, tradiții și obiceiuri

Sâmbăta din Săptămâna Patimilor, la creștini, este Sâmbăta Mare, Sfânta și Marea Sâmbătă când se prăznuiește îngroparea Mântuitorului și pogorârea la iad unde „a propovăduit și duhurilor ținute în închisoare” după cum spune Apostolul Petru, citat în Evanghelii.

Sfântul Ioan Damaschin, autorul Canonului Sfintelor Paști, spune: „Deși Hristos a murit ca un om, iar sufletul său s-a desprins din preacuratul său trup, dumnezeirea lui a rămas nedespărțită de amândouă, de trup și de suflet”.

Sâmbăta mare este ultima zi din postul Paștelui. Creștinii se pregătesc cu respect pentru praznicul Învierii Domnului, marea sărbătoare. Pe vremuri, credincioșii țineau vinerea post negru și nu mergeau la câmp, nu lucrau în casă. Femeile pregăteau și coceau pasca, încă de vineri. O făceau în formă rotundă, după credința că scutecele în care a fost înfășat Iisus Hristos aveau formă rotundă; sau făceau pasca cu patru colțuri, după model piatra de mormânt. La mijloc, pasca avea o cruce. Semnul crucii era și în ritualul introducerii în cuptor. Femeie făceau semnul crucii cu lopata pe cei patru pereți ai cuptorului și spuneau „Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Cruce în tus-patru/ Cornuri de casă/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precista la fereastră”. Cojile de la ouăle din aluatul de pască erau aruncate pe o apă curgătoare.În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștinii mergeau (merg și acum) la biserică pentru slujba Învierii având cu ei pasca, ouă roșii și alte alimente care vor fi sfințite. Duminică dimineață, la încheierea Sfintei Liturghii se întorceau acasă cu lumânarea aprinsă și o stingeau de grindă. Luau sfânta anafură, pasca, ouăle și celelalte bucate sfințite la biserică și pregăteau masa de Paști. Tot aici se afla și mielul – aliment ritual, simbol pascal și hristic.

Foto 1 – Coborârea de pe cruce în viziunea artistică a lui Fra Filippo Lippi (Filippino Lippi), Galleria dell Accademia, Florența; foto 2 – Așezarea în mormânt a Mântuitorului (iconografie bizantină); foto 3 – Punerea în mormânt pictată de Caravaggio, în Muzeul Vatican

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Vinerea mare – obiceiuri și tradiții populare

*Săptămâna Patimilor. Vinerea mare – iconografie, obiceiuri și tradiții populare românești *#sarbatoripascale

Foto 1 – frescă reprezentând Crucificarea realizată (1300) de Giotto;

foto 2 – crucificarea pictată de Fra Angelico (lucrare din 1420 – 1423);

foto 3 – crucificarea, pictură (1600) de El Greco – face parte din colecție privată;

foto 4 – crucificarea în viziunea artistică a lui Anthony van Dick (lucrare realizată între 1628 și 1633)

Obiceiuri și tradiții populare din Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este ziua de amintire a răstignirii lui Iisus. În bisericile ortodoxe se scoate Sfântul Epitaf pe sub care trec oamenii. Se crede că cei ce trec de trei ori nu-i doare capul și mijlocul, iar daca își sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. Zilei i se spune și Vinerea Seacă. Mai ales femeile bătrâne țineau post negru și seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafură. Despre florile aduse la slujbă, se credea că sunt purtătoare de leac. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări, jelesc morții. Credincioșii mergeau către case cu lumânări aprinse, că să afle și morții. Ocoleau casa de trei ori și intrand, se închinau, făceau câte o cruce cu lumanarea aprinsă în cei patru pereti sau la grindă și păstrau lumanarea pentru vremuri de necaz.Se credea că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar daca nu, anul nu va fi roditor. Nu se cocea pâine sau altceva în această zi, să nu le ardă mâinile Maicii Domnului. Nu se cosea, ca să nu orbească. Nu se țesea, nu se torcea, nu se spăla, ca să nu se supere Sfânta Vineri. Se afuma casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori în zorii zilei, pentru ca primejdiile, bolile să nu se apropie de casă, de pomi, să fie apărați de trăsnet. Vinerea seacă era considerată și vinerea sluțeniei – oamenii cu diverse afecțiuni ale pielii mergeau să se scalde în primele ore ale dimineții, în ape curgătoare, fără să fie văzuți de nimeni. Copiii adunau flori de câmp si le duceau la biserică.În Vinerea Mare, credincioșii participă seara la slujba (denie) Prohodului Domnului. (Informații din „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată” de Marcel Lutic, editura Vasiliana și de la alți cercetători etnologi)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ziua mondială a libertății presei/ World Press Freedom Day

*Ziua mondială a libertății presei/ World Press Freedom Day (3 mai) *Tema din 2024 este dedicată triplei crize – schimbările climatice, pierderile de biodiversitate, poluarea aerului – pe care o trăiește omenirea

Ziua mondială a libertății presei (3 mai) este dedicată triplei crize – schimbările climatice, pierderile de biodiversitate, poluarea aerului – pe care o trăim („In the context of the world’s triple planetary crisis (climate change, biodi-versity loss, and air pollution”… mai multe, la https://www.unesco.org/en/days/press-freedom).). În aceste zile, 2 – 4 mai 2024, are loc o conferință internațională cu titlul „A Press for the Planet: Journalism in the face of the Environmental Crisis”, la Centro Cultural Gabriela Mistral în Santigo, Chile.

În România s-ar putea să intereseze (hm..!) mai puțin aceste subiecte, dar adevărul e vizibil cu ochiul liber: schimbarea climei se simte zi de zi, specialiștii (in special cei din ariile protejate) atrag atenția că suntem – la nivel global situația e gravă – pe cale să distrugem și mai multe specii de păsări, animale, plante etc. În ceea ce privește calitatea aerului, nici aceasta nu trebuie demonstrată: simțim cu toții că poluarea e din ce în ce mai prezentă. Întrebările sunt: ce facem ca să schimbăm lucrurile în bine? Ce facem noi? Ce fac conducătorii? Chiar facem ceva?!? Cei care conduc chiar fac ceva?!? (Foto compilație la t3.gstatic.com)

Nu uitați că urmează 9 iunie, data alegerilor locale și europarlamentare. Când vă aflați cu ștampila de vot în mână, nu uitați aceste teme și votați în așa fel încât viitorul să arate mai bine!

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Joia mare – tradiții și obiceiuri populare românești

*Săptămâna Patimilor. Joia Mare – tradiții și obiceiuri populare românești *Oamenii din vechime nu lucrau în această zi * Se făceau focuri pentru morți * Se vopseau ouă

În spațiul românesc, majoritar creștin, Sărbătorile Pascale au un rol important. Obiceiurile și tradițiile sunt strâns legate de tot ce se întâmplă în zilele Paștelui (poveștile biblice devin repere). Alteori, tradițiile vin din timpuri mult mai vechi. La mijlocul săptămânii, în Joia Mare, sunt multe simboluri în joc.

Cităm spre exemplificare din cartea „Ghidul sărbătorilor românești” de Irina Nicolau (Humanitas, 1998): „Joia Mare din Săptămâna Patimilor este foarte însemnată. Se mai numeşte Joia Neagră sau Joimăriţă. Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Pe unele pur şi simplu le fură, le frige şi le mănâncă. Când Joimăriţa nu se manifestă explicit, o fac, pe alocuri, colindătorii: ei controlează torsul, îşi bat joc de leneşi şi chir ard fuioarele netoarse. Nu se lucrează în această zi. Se face, în schimb, borş. Borşul din Joia Mare ţine tot anul. Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor. Fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor.

Pentru morţi se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna, netăiate. Pe lângă foc se aşează scaune, se pune pâine cu vin, se tămâiază. În această zi morţii se pregătesc să vină pe pământ, aşa că trebuie să fie ajutaţi şi primiţi bine. Pe morminte se varsă apă şi se pun lumânări şi aşchii de lemn aprinse. Copiii umblă prin sat cu toaca şi cântă:<Toacă tocănelele,/ Joi, Joimărelele./ Paşte popa vacile/ /Pe toate ogaşele,/ Duminică-i Paştele>.În Joia Mare cade Nunta urzicilor. Din momentul în care înfloresc, urzicile nu mai sunt bune de mâncat. În unele locuri există obiceiul de <strigare peste sat>, asemănător celui de la Lăsata Secului. Tinerii se strâng şi, într-o formă ce poate aminti unui orăşean de brigăzile de agitaţie, fac publice greşelile celor păcătoşi.Iată o mostră de dialog: <- Vai de mine, măi!/ – Ce ţi-e ţie, măi?/ – Că mă doare capul…/ – Pentru ce te doare capul?/ – Pentru că Constantinu Nuţului s-a îmbătat la făgădău (cârciumă) şi…>.

În Joia Mare femeile vopsesc ouăle. Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate (pictate cu ceară), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase. Primul ou încondeiat de încercare se numeşte <cearcă>. Se vopsesc şi ouă negre dar mai rar. Numele motivelor de pe ouă sună familiar: brâul popii, suveica, oala legată, crucea rusească, roata carului, mânecă sucită, floarea Paştelui, brăduţul, cercelul doamnei, lintea, garoafa, frunza nucului, ghiocelul, grâul câmpului, calea rătăcită, fluturul, peştele, păianjenul, laba gâştei, aripioara, berbecele, unghia caprei, urechile iepurelui, creasta cocoşului, laba broaştei, laba racului, laba cârtiţei, inelul ciobanului, cârja, steaua, fluierul ciobanului, pălăria neamţului… În lumea oraşului, care este domeniul unde omul obişnuit ţine cu atâta minuţie socoteala ornamentelor? Ouăle muncite nu se dau de pomană – nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană. Scrisul ouălor se plăteşte. Femeile mai pricepute îl fac şi pentru alte case. Se plăteşte pe claie. O claie numără 30 de ouă. Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume. Există şi o rândului a ciocănitului. Se crede că oamenii care ciocnesc între ei ouă de Paşte se întâlnesc pe lumea cealaltă. Se ciocneşte capul cu capul şi dosul cu dosul. În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap. Cel mai mic (în vârstă, în importanţă) ţine oul şi cel mare îl ciocneşte: <Hristos a înviat!, Adevărat a-nviat!>. Se ciocneşte şi pe luate – cine sparge oul are voie să-l ia, iar dacă partenerul refuză să i-l dea, pe lumea cealaltă îl va mânca stricat şi uns cu păcură. După unii ouăle se ciocnesc până la Înălțare. Alţii cred că mai poţi s-o faci de Duminica Mare a Rusaliilor. A observat cineva că spargerea ouălor este un gest violent?”

Conform poveștii biblice, in Joia mare s-au petrecut cel puțin patru momente semnificative care îl au în centru pe Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, sărutul lui Iuda, rugăciunea din grădina Ghetsimani. Iconografia – creștină și nu numai – e revelatoare în acest sens.

Foto 1 – Iisus spală picioarele ucenicilor (iconografie bizantină); foto 2 – Cina cea de taină (pictura murală realizată, în 1495 – 1498, de Leonardo da Vinci; în biserica dominicană Santa Maria delle Grazie, Milano); foto 3 – rugăciunea lui Iisus din gradina Ghetsimani (iconografie bizantină); foto 4 – sărutul lui Iuda (fresca lui Giotto, datată 1305); foto 5 – cartea

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

”Seară de Mai”, festivalul concurs al Casei de Cultură Brăila – la ediția XIII

*Preselecția, în 22 mai 2024 * Concursul, în 25 mai 2024 de la ora 17.00 și în 25 mai, Gala laureaților – de la ora 18.00 * Manifestare desfășurată, ca de fiecare dată, în parteneriat cu Asociația Clubul de turism ”Proilavia”

Se pregătește o nouă ediție a festivalului concurs de muzică folk ”Seară de Mai”, manifestare organizată de Casa de Cultură Brăila ( Casa de Cultură Brăila ), manager Emanoil Ciucașu ( Mircea Ciucasu ) în parteneriat cu Asociaţia Clubul de Turism “Proilavia”, președinte Gabriel Lâlă ( Lala Gabriel ). Competiția și Gala laureaților au loc în zilele de 24 și 25 mai 2024. ”Seară de Mai” este la a XIII-a ediție. Se adresează tinerilor din Brăila ”care doresc să-și afirme potențialul artistic în domeniul creației și interpretării muzicii folk”, după este precizat în regulament. Bineînțeles că ne vom bucura să îi regăsim printre concurenți pe tinerii binecunoscuți nouă, inclusiv pe cei care se pregătesc la Casa de Cultură cu profesoul cantautor Dumitru Popescu. Se va desfășura open-air, în vasta curte a casei în care a trăit familia armatorului grec Ianis Matukis, în Piața Poligon colț cu strada Oituz (clădirea unde a funcționat mult timp Grădinița nr. 9).

Concursul este structurat pe două categorii de vârstă, 9-14 ani și 15-25 ani, participanții urmând să interpreteze două piese, la alegere, din repertoriul național sau internațional, fie creații proprii. Înscrierea participanţilor, conform regulamentului de concurs, are loc în intervalul 30 aprilie – 20 mai 2024, orar 9:00 -16.00, pe baza completării formularului de înscriere la sediul Casei de Cultură Brăila. Participanţii sunt, de asemenea, rugaţi să se prezinte la înscrierea în competiţie cu o copie a Cărţii de Identitate/ Certificatului de Naştere. Regulamentul, formularul de înscriere şi alte informaţii privind condiţiile de participare la ediţia a XIII-a a festivalului concurs ”Seară de Mai” se regăsesc la sediul Casei de Cultură a municipiului Brăila, Piața Poligon nr. 2, pe site-ul instituţiei la www.culturabraila.ro sau pe pagina Casa de Cultură Brăila (rețeaua Facebook).

Preselecţia se va desfășura miercuri, 22 mai 2024, de la ora 17.00. Concurenții admiși vor oferi, nu doar pentru juriu (ca la preselecție) ci și pentru public, dovada măiestriei muzicale vineri, 24 mai 2024, de la ora 18.00. Premierea câștigătorilor, pe categoriile de vârstă, va avea loc sâmbătă, 25 mai 2024, de la ora 18.30. Această Gală a Laureaților va cuprinde și recitalul Dianei Popa – câștigătoarea celei de-a XII-a ediții a ”Seară de Mai”,, cea de anul trecut (foto arhiva noastră)

Câștigătorii fiecărei categorii vor primi diplome și premii constând în instrumente muzicale. Marele premiu este o chitară electro-acustică.

Armanda Filipine (am avut bucuria să fim în juriu la ultimele ediții) & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Parcul natural Balta Mică a Brăilei – provocare la călătorii/ plimbări pe trasee

*Parcul natural Balta Mică a Brăilei – provocare la călătorii/ plimbări pe trasee *În perioada 1 – 3 mai 2024

În zilele de 1, 2 și 3 mai 2024 Administrația Parcului Natural Balta Mica a Brăilei ( Romsilva Parc Balta Mica ) organizează, între orele 10.00 și 13.00, plimbări pe traseul Centrul de Informare și Vizitare Parc Natural Balta Mică a Brăilei (muzeul ponton) – Canaralele Hârșovei (Canaralele din portul Hârşova, cu valoare peisagistică, sunt unice pe traseul Dunării de Jos – două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte, deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca 2 km amonte, într-o arie protejată care se mai păstrează resturi din pădurea ce acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă; pe stâncile din amonte, numite Dealul Cetăţii, s-a construit cetatea Carsium) – traseul nr. 12 din broșura traseelor disponibilă la https://bmb.ro/index.php/informatii-trasee-turistice/ – sau traseul 11, cu plecare de la Giurgeni Vadu Oii. Atenție! Programări, din timp, la telefon 0752190465.

„Ne-am bucurat vara trecută de mulți bucuresteni și străini cărora le este mult mai ușor să ajungă la Giurgeni pentru o excursie de o zi în Parcul Natural Balta Mică a Brăilei unde pot admira biodiversitatea mult mai variată și bogată a parcului, acum și cu apariția centrului gastronomic <La Grisha> – punct gastronomic local Ghindărești”, precizează echipa BMB.

** Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 parcuri naționale și naturale, cu o suprafață totală de 853.266 hectare, din care 232.246 hectare sunt în zone de protecție, iar în aceste parcuri sunt 562.730 hectare de păduri.** Romsilva – Parcul Natural Balta Mică a Brăilei * Regia Nationala a Padurilor – Romsilva *

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Concurs interjudețean de handbal fete, la Școala „Sf. Andrei” Brăila

*Concurs interjudețean de handbal fete, la Școala „Sf. Andrei” Brăila*”Competiția „Învățăm să citim toleranți prin sport” a reunit echipe de la școli gimnaziale din Brăila, județul Galați, Măcin – județ Tulcea, Vrancea

„Învățăm să fim toleranți prin sport” a fost competiția de handbal feminin care a reunit, în 25 aprilie 2024, câteva echipe de la școli gimnaziale din județele Brăila, Galați, Tulcea, Vrancea în curtea Școlii Gimnaziale „Sfântul Andrei” din municipiul Brăila. Organizatorul concursului a fost Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei” ( SfAndrei Scoala ), prof. Rotaru Catalina director, parteneri fiind Direcția Județeană Sport (DJS) Brăila, Inspectoratul Școlar Județean Brăila . Premiile au fost acordate de DJS Brăila.

În clasamentul final, conduce Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei” – locul I, urmată de Şcoala Gimnazială „Gheorghe Bănea” din Măcin – locul II, Şcoala Gimnazială nr 1 Şendreni, județ Galați – locul III, Şcoala Gimnazială Năneşti, județ Vrancea – locul IV. Clasament la concursul aruncări de la 7m: Locul I – Lupaşcu Daria Maria de la Şcoala Gimnazială „Sf. Andrei”; Locul II – Perianu Mara Sofia de la Şcoala „Gh. Bănea”; Locul III – Plugaru Alexandra de la Şcoala Gimnazială Năneşti; Locul IV – Gheorghe Andrada de la Şcoala Gimnazială nr. 1 Şendreni.

Clasament „Frumusețe și eleganţă sportivă”: Locul I – Coman Andreea de la Şcoala „Sf. Andrei”; Locul II – Jalbă Irina de la Şcoala „Gh. Bănea”; Locul III – Caragea Andrada de la Şcoala nr 1 Şendreni. S-au acordat și Premii speciale **Cel mai bun portar – Georgiu Irina de la Şcoala nr 1 Şendreni **Cel mai bun inter – Nica Sânziana de la Şcoala „Sf. Andrei” **Cea mai bună extremă – Perianu Mâra Sofia de la Şcoala „Gh. Bănea” **Cel mai bun centru – Felea Emanuela de Şcoala Năneşti.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Antoneta Ioniță, candidat din partea Alianței Dreapta Unită la președinția Consiliului Județean Brăila

*Antoneta Ioniță, candidat din partea Alianței Dreapta Unită la președinția Consiliului Județean Brăila *Candidata este liderul local al partidului Forța Dreptei

Antoneta Ioniță – medic și președinte al partidului Forța Dreptei Brăila – candidează din partea Alianței Dreapta Unită (formată din USR – Forța Dreptei – Partidul Mișcarea Populară) la funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Brăila.

Antoneta Ioniță: „Avem nevoie de un proiect coerent pentru a redeveni un județ sănătos: atractiv pentru investiţii, sigur pentru pacienţii ce apelează la serviciile medicale, prietenos cu mediul de afaceri. Observăm cum tinerii pleacă din Brăila din cauza lipsei locurilor de muncă bine plătite, cum unitățile medicale devin din ce în ce mai nesigure, incapabile să ofere servicii moderne, cum investițiile din Brăila bat pasul pe loc. Orice brăilean de bună credință vede că județul nostru suferă din cauza administrației actuale: **Bugetul de dezvoltare al CJ Brăila este de 123 milioane lei, pe când cel al CJ Galați este de 1.25 miliarde lei; de peste 10 ori mai mare! Cea mai mare parte a veniturilor provin, conform unei declarații a șefului CJ de la Galați, din proiecte cu fonduri europene, adică secțiunea limbi străine pentru <profesioniștii> din administrația brăileană **În bugetul pe 2024, bugetul CJ Brăila prevede suma de 10 mil. lei pentru Spitalul Clinic de Urgență Brăila. La Galați, în Spitalul Județean s-au băgat peste 100 milioane euro în: reabilitare tehnică și consolidări, eficiență energetică, parcare supraetajată prevăzută cu heliport, secție regională de radioterapie – pentru bolnavii de cancer. Este singura din țară, în afară de București, unde sunt montate două acceleratoare liniare de particule **La Galați s-a investit în extinderea UPU sau montarea de lifturi noi. La Brăila, cad pacienții cu liftul în spital și singura preocupare a șefilor de la spital sau CJ a fost să ascundă subiectul. Sunt aspecte care nu mai pot fi ascunse de administrația PSD de la CJ Brăila și de liberali – cei care joacă un teatru jalnic în încercarea de a-i prosti pe brăileni. Se prefac că sunt în opoziție, dar votează cot la cot toate proiectele ce sărăcesc Brăila. Nivelul de trai al brăilenilor se deteriorează în fiecare zi, indiferent că vorbim despre cel mai mare preț la apă și canalizare din România, despre scumpiri la alimente și servicii publice sau despre oferta de locuri de muncă. E timpul să-i <amendăm> la vot pe acești incompetenți”.

Nota red.. Antoneta Ioniță a părăsit PNL împreună cu Ludovic Orban; în mandatul 2016 – 2020 a activat în parlament, ca deputat liberal (deci din partea PNL Brăila), membră în Comisia de sănătate. O corecție la declarația de mai sus: liberalii fac opoziție la Brăila, atât în plenul VJ dat și la Consiliul Local Municipal; de cele mai multe ori au obiecții la proiectele controversate propuse de administrația actuală condusă de PSD, iar la buget și votat împotrivă ori s-au abținut.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Filarmonica ”Lyra – George Cavadia”, concert vocal-simfonic pascal cu invitați

*În 15 mai 2024, de la ora 19.00 * Cu orchestra de cameră ”George Cavadia” dirijată de Silviu Deaconescu, naista Gina Sandu – invitați de la Filarmonica Ploiești și bas-baritonul Răzvan Georgescu

Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” ( Filarmonica „Lyra – George Cavadia”), prof. col. (r) dirijor Petrea Gogu , invită publicul la un concert vocal-simfonic dedicat Sărbătorilor Pascale în data de 15 mai 2024, de la ora 19.00, la Casa Tineretului. Pe scenă vor evolua membrii Orchestrei de cameră ”George Cavadia” (orchestra filrmonicii brăilene) dirijați de Silviu Deaconescu – invitat special. Tot invitați speciali ai evenimentului sunt bas-baritonul Răzvan Georgescu (a fost unul dintre artiștii din a doua ediție a SUBITO – Festivalul național al muzicii de cameră), naista Gina Sandu – absolventă a Liceului de Arte ”Hariclea Darclée”. Prezentarea va aparține profesoarei Alexandra Gurgu – secretar muzical al filarmonicii brăilene. Din program fac parte lucrări de Bach, GabrielFauré, Johann Pachelbel, Gheorghe Zamfir, Eugen Doga, Mădălin Sandu, Franz Shubert, Pietro Mascagni, Charlie Chaplin (muzică de film), James Cast.

”Dimensiunile sacrificiului suprem și profunzimea suferinței întru mântuire sunt trăiri care persistă și ne transformă însăși percepția asupra bucuriei; ele sunt și baza acestui eveniment, rodul parteneriatului cu Filarmonica Pitesti, semnat de managerii celor două instituții, Petrea Gogu și Gabriel Nita, parteneriat ce implică promisiunea unei colaborări fructuoase și care debutează prin invitația adresată celor trei muzicieni din concert care fac parte din colectivul filarmonicii piteștene: Silviu Deaconescu, Gina Sandu și Mădălin Sandu – concertmaestru al filarmonicii piteștene”, spune Alexandra Gurgu în invitația la concert.

Bilete, online de la https://www.blt.ro/concert-vocal-simfonic-de-paste.html sau la agenția filarmonicii – sediu, str. Ana Aslan nr. 29.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Filarmonica ”Lyra – George Cavadia”, invitație la Concert pascal

*În data de 30 aprilie 2024, ora 12.30 – holul Casei Tineretului; intrare liberă

Filarmonica „Lyra-George Cavadia” ( Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Braila ), prof. col. (r) dirijor Petrea Gogu director, propune brăilenilor un concert dedicat Paștelui – serbat de creștinii ortodocși în această perioadă. În Săptămâna Patimilor, au fost alese rugăciuni pentru Concertul pascal. Vor interpreta piese potrivite momentului, sextetul și corul filarmonicii brăilene, ambele dirijate de Petrea Gogu.

Soliste vor fi eleva Anda Ștefania Baciu de la Liceul de Arte ”Hariclea Darclée” ( Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, Braila ) și Raluca Elena Baciu – studiază canto clasic la Școala Populară ”Vaspasian Lungu”. Concertul pascal oferit de prietenii noștri are loc în data de 30 aprilie 2024, de la ora 12.30 în holul Casei Tineretului. Intrarea este liberă.

De ce rugăciuni cântate? Ne spune prof. Alexandra Gurgu – secretar muzical al filarmonicii, în invitație: ”Și cum rugăciunea colectivă este întotdeauna mai puternică, glasurile reunite în cadrul Corului Filarmonicii vor interpreta un repertoriu adecvat Sărbătorii Pascale, fiind însoțit pe alocuri de susținerea armonică a sextetului Filarmonicii, ambele formații fiind sub conducerea dirijorală a maestrului Petrea Gogu. Sopranele Raluca Elena Musat și Anda Ștefania Baciu se vor remarca în calitate de soliste”.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești

Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești *În destule gospodării încă se mai face curățenia generală – ca pe vremuri, se dau pomeni pentru morți, se fac ouă roșii și cozonaci

Tradițiile populare din spațiul românesc stabilesc, dincolo de regulile duhovnicești ale perioadei Pascale, anumite reguli de conduită care completează, cumva, norma religioasă sau îi caută un sens laic, mai aproape de înțelegerea celui care nu cunoaște destulă teologie. Din volumul „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” de Romulus Antonescu (editura TipoMoldova, 2016) aflăm câteva astfel de tradiții și obiceiuri, unele încă active în comunitățile rurale și nu numai – exemplu, curățenia generală care se face în gospodării, pomenile pentru morți, postul negru din Vinerea Mare, pregătirea în casă a cozonacilor, a ouălor roșii.

„Săptămâna Patimilor se deosebește de toate celelalte prin câteva caracteristici liturgice, care îi conferă o notă de sobrietate și măreție în același timp, tristețe dar și de bucurie, de pocăință și nădejde; acum se retrăiește amintirea plină de dramatism a patimilor Mântuitorului; se crede că acum morții revin printre cei vii, de aceea abundă practicile de pomenire a morților și strămoșilor, pomenirea lor făcându-se în Joia Mare; slujbele ținute în biserică amintesc de evenimente și momente din istoria sfântă a mântuirii, fiind cunoscute sub numele de Denii. Astfel, lunea se face pomenirea lui Iosif cel prea frumos, pierdut de frații săi, dar și pilda smochinului neroditor ca simbol al sinagogii care nu a adus rodul mântuirii. Marțea se face pomenirea celor zece fecioare. Miercurea este dedicată amintirii femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului.Joia patimilor este închinată amintirii a patru evenimente din viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească înainte de Patimi, unde accentul cade pe iubire și începutul Patimilor prin vinderea Domnului Iisus Hristos. În Vinerea mare se face pomenirea Patimilor și mărturia tâlharului care a ajuns în Rai; se rostește Prohodul. Sâmbăta este ultima zi a Săptămânii Mari, când se pomenește despre îngroparea trupului lui Iisus și coborârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica la viață veșnică pe cei din veac adormiți.

Postul acestei săptămâni are următoarea rânduială: luni, marți, miercuri și sâmbătă se consumă mâncare uscată, numai seara; joi este dezlegare la ulei și vin; vineri nu se cuvine a mânca; cei care nu pot respecta postul (bolnavii și bătrânii) pot mânca pâine și bea apă după apusul soarelui; mâncarea uscată constă în pâine, apă, nuci, halva, smochine, miere, alune, prune uscate, mere etc.; se poate mânca și mâncare gătită de post, consumată după apusul soarelui; nu este voie să se mănânce urzici sau mâncăruri gătite cu oțet, pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici și i s-au umezit buzele cu oțet în loc de apă; curățenia sufletească și trupească este însoțită și de curățenia de Paște din gospodării; se văruiește, se zugrăvește, se spală covoarele, preșurile și geamurile, se văruiesc trunchiurile copacilor; spre sfârșitul săptămânii, se pregătesc cozonacii, ouăle roșii și preparatele din carne de miel, toate trebuind să fie gata pentru a fi sfințite la biserică, în dimineața Duminicii Învierii Domnului”.

Foto 1 via Muzeul Muzeul Național al Țăranului Român – icoană pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată”, Țara Bârsei, sec. XIX; foto 2 – cartea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești”

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Lockdown Band, concert la Lyra

*Lockdown Band, concert la Lyra *Vineri, 17 mai 2024, de la ora 19.00

Lockdown Band invită brăilenii la concertul „De la Blues, la Folk și Rock” programat în data de 17 mai 2024, de la ora 19.00 la Palatul Lyra. Bilete, la sediul Lyra – informații și rezervări la telefon/ WhatsApp: 0787 81 70 63.

** Lockdown Band interpretează în abordare proprie – dar aproape de original – coveruri ale unor piese de Prince, Queen, Eric Clapton, Rod Stewart, Bob Marley, Eagles, Bruno Mars, Phoenix, Steve Ray Vaughan, Elvis Presley, Pasărea Colibri, Cargo etc.

Componența Lockdown Band: Cristian Piron – chitară solo/ voce, Marian Ionescu – chitară armonie/ voce, Leonard Puia – chitara bass,Ionuț Piron – cajon/ percuție.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Eterogen”, expoziție de grup la Galeriile de Artă Brăila

*”Eterogen”, expoziție de grup la Galeriile de Artă Brăila *S-a vernisat în 27 aprilie 2024

Iubitorii de arte vizuale au la dispoziție, în Galeriile de Artă Brăila, expoziția de grup „Eterogen” 3 (pentru că grupul expune sub acest nume a treia oară, de data aceasta cu un invitat)) cu lucrări pictură, grafică, ceramică, fotografie semnate Bogdan Mosorescu, Nistor Daniel-Mihai, Ciprian Petre, Cristian Radu, Dennis Teodorescu, Traian Tsamuris – și Nicoleta Olteanu, artist invitat ( https://brailachirei.wordpress.com/2024/04/17/eterogen-expozitie-de-grup-la-galeriile-de-arta-braila/ ).

Vernisajul a avut loc sâmbătă, 27 aprilie 2024, cu prezentări realizate de Gh Mosorescu – președintele Filialei Brăila UAP ( Uap Romania Filiala Braila ) Uniunea Artiștilor Plastici din România, Alina Mircea – șef secția Artă/ Muzeul Brăilei „Carol I” și Hugo Mărăcineanu; în prezența artiștilor, a publicului, a Alinei Sulicu – manager Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) & Centrul de Creație Brăila (instituția fiind proprietarul Galeriilor).

Expoziția este realizată sub egida Filialei Brăila UAP (majoritatea artiștilor expozanți sunt membri ai filialei, doar Daniel Mihai Nistor este membru al Filialei Iași UAP). Foto via CJCPCT

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Medalii de aur pentru canotoare. Campionatele Europene

*Aur pentru canotoarele românce. Campionatele Europene *Echipajul de 8+1 a câștigat locul întâi

O nouă victorie obținută de sportivele românce (după rezultatele îmbucurătoare de ieri – https://brailachirei.wordpress.com/2024/04/27/lauri-pentru-canotori-romani-la-campionatele-europene/ ) la Campionatele Europene de la Szeged.

Echipajul compus din Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Adriana Adam, Maria Lehaci, Mădălina Bereș, Amalia Bereș, Ioana Vrînceanu, Simona Radiș și Victoria Petreanu, concurent în proba de 8+1 (W8+ numită și proba regină), a obținut locul unu – medalii de aur – în ultimă finală desfășurată duminică, 28 aprilie 2024. Pe locurile doi și trei, cu medalii de argint și bronz, s-au clasat echipaje din Marea Britanie și Italia. Foto via Federatia Romana De Canotaj .* Comitetul Olimpic și Sportiv Român #WorldRowing #canotaj2024

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine