Vămi aglomerate în weekend. Românii s-au mișcat exagerat de mult

*Au fost raportate peste 30000 persoane în zona vămilor * Cei care au intrat în țară nu scapă de izolare, măsura având scopul de a preveni îmbolnăvirea cu COVID-19

Anunțul autorităților referitor la întârzirea aplicării sancțiunilor privind circulația în cazul intrării în vigoare a stării de alertă (după cele 60 zile de stare de urgență, urmare a pandemiei de COVID-19) a condus la un adevărat haos în trafic. Românii au ieșit la plimbare în afara localităților uitând că noul visrus SAR-CoV-2 nu are încă medicament, că sunt mult peste 4 milioane de infectați pe glob și că situația nu e una la care să existe soluții clare de remediere.

Bălbăiala autorităților (care poate au încercat să împace și capra și varza… pentru că au fost destule voci, e adevărat că nu majoritare!) în amânarea intrării în vigoare a măsurilor din starea de alertă (nota mea. mai bine rămâneau fermi, pentru prevenirea îmbolnăvirii!) a făcut ca în întreaga țară, și în zonele de trecere a frontierei, să fie o aglomerație ca de zile normale.

       Astfel, au fost raportate în acest weekend 31.743 persoane în zona vamală, dintre care 16.164 au intrat în țară, restul de 15.579 fiind persoane care au ieșit din România. Duminică seara la granița cu Ungaria era o adevărată nebunie, vama Nădlac fiind blocată de numărul uriaș de români. La frontiera cu Ungaria, numai în 16 mai 2020 au fost înregistrate 21.142 persoane, dintre care 10.909 au intrat în țară și 10.233 au ieșit din România.

Tot în data de 16 mai au fost trimise spre izolare, cu sprijinul Direcțiilor de Sănătate Publică, 7.999 persoane care au intrat în țară în vederea micșorării impactului contaminării cu COVID-19.

Ziua Europei – 9 mai; Ziua Shuman

*Propunerea franceză, inițial doar pentru unirea industriilor de cărbune și oțel în vederea stopării unui eventual război economic după 1950, a fost o idee nu doar benefică, ci și baza fondării UE așa cum o știm acum 

    Comunitățile Europene (devenite membre ale Uniunii Europene) au stabilit, în 1985, drapelul european folosit până atunci de Consiliul Europei (înființat în 5 mai 1949) drept simbol al comunităților. Iar pentru o Zi a Europei, reprezentanții comunităților au stabilit data de 9 mai, de la 9 mai 1950 – când a avut declarația Shuman**. Prin aceasta din urmă, Robert Schuman (în foto) propunea unirea industriilor de oțel și cărbuni din Franța, Germania de vest și din alte state ceea ce a condus la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, practic acesta fiind punctul central considerat de bază în formarea UE.

A urmat Tratatul de la Lisabona, care a înlocuit Constituția europeană. În octombrie 2008 data de 9 mai a fost cosnfințită prin votul Parlamentului European ca fiind Ziua Europei.

Practic, și astăzi în pandemia de COVID-19 se demonstrează că UE reprezintă o formulă care ajută statele membre și cetățenii. Fondul financiar de solidaritate, bani care deja sunt folosiți de țări, plus alte măsuri propuse pentru reducerea impactului măsurilor restrictive – inclusiv cele de încetarea a activității unor domenii de activitate – se dovedesc benefice.

** Nu trebuie omis contextul în care a apărut propunerea franceză a lui Schuman. În 1950, naţiunile Europei făceau încă eforturi pentru a înlătura consecinţele dezastruoase ale celui de-al Doilea Război Mondial. Ţările Europei căutau modalităţi de evitare a unui nou război. de aceea semnatarii Declarației Schuman propun punerea în comun a producţiei de cărbune şi oţel, pentru evitarea unui război între Franţa şi Germania, rivali istorici pe tărâm economic. Întegral, declarația Schuman se află la https://europa.eu/european-union/about-eu/symbols/europe-day/schuman-declaration_ro

S-a demonstrat că unirea intereselor eonomice a fost de bun augur. Au crescut standardele de viață și s-a creat o Europă unită, un front comun economic cu multiple avantaje.

Din Declarația Schuman:

  • Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă”;
  • Europa nu va fi construită dintr-odată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care să creeze în primul rând o solidaritate de facto”;
  • Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor”.

Sugestia Comisiei Europene: până la 15 iunie, restricție pentru călătorii neesențiale către UE

*Având în vederea situația pandemiei în UE, deocamdată măssurile de restricționare a circulației ar trebui să rămână în vigoare pentru țările zonei UE+ cu scopul de a proteja sănătatea cetățenilor UE

    Comisia Europeană a transmis – 8 mai 2020 – către statele membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen să prelungească cu încă 30 zile, respectiv până la 15 iunie 2020, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Motivația este dată de faptul că deși unele state membre ale UE și unele state asociate spațiului Schengen fac pași preliminari în direcția relaxării măsurilor de combatere a răspândirii pandemiei, situația rămâne fragilă, atât în Europa, cât și la nivel mondial.

Comisarii au precizat că trebuie menținute măsurile ce vizează frontierele externe pentru reducerea riscului de răspândire a bolii COVID-19 prin intermediul călătoriilor în UE. Eliminarea restricțiilor de călătorie trebuie să se facă eșalonat: după cum se subliniază în Foaia de parcurs europeană comună în ceea ce privește ridicarea măsurilor de izolare, controalele la frontierele interne vor trebui să înceapă să fie eliminate treptat și într-un mod coordonat, și apoi, într-o a doua etapă, să fie relaxate restricțiile la frontierele externe.

Margaritis Schinas, vicepreședintele pentru promovarea modului de viață european: „Obiectivul general – de a limita răspândirea  prin intermediul unui nivel scăzut de interacțiune socială – este încă valabil. În ciuda progreselor înregistrate în multe țări europene, situația la nivel mondial este foarte fragilă. Este imperativ ca măsurile să fie luate treptat, diferitele restricții urmând să fie ridicate etapizat”.

Ylva Johansson, comisarul pentru Afaceri interne: „Este necesară o abordare coordonată și etapizată. Restabilirea funcționării normale a spațiului Schengen de liberă circulație reprezintă primul nostru obiectiv, de îndată ce situația sanitară va permite acest lucru. Restricțiile asupra liberei circulații și controalele la frontierele interne vor trebui ridicate gradual, urmând ca într-o etapă ulterioară să eliminăm restricțiile la frontierele externe și să permitem accesul în UE a cetățenilor din afara UE pentru călătorii neesențiale”.

Restricția de călătorie, precum și invitația de a o prelungi, se aplică „zonei UE+” care include toate statele membre ale spațiului Schengen (inclusiv Bulgaria, Croația, Cipru și România) și cele 4 state asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) – în total, 30 de țări. Comisia invită continuarea abordării coordonate în ceea ce privește prelungirea, deoarece acțiunea la frontierele externe poate fi eficace numai dacă este pusă în aplicare de toate statele membre ale UE și ale spațiului Schengen la toate frontierele, cu aceeași dată de încetare și în mod uniform. Comisia Europeană va continua să sprijine statele membre în punerea în aplicare a restricției privind călătoriile neesențiale către UE, inclusiv prin organizarea de reuniuni prin videoconferință cu miniștrii afacerilor interne. Orice nouă prelungire a restricției de călătorie după data de 15 iunie 2020 ar trebui să fie evaluată din nou, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

** * Reamintim că la 16 martie 2020 Comisia Europeană a invitat șefii de stat sau de guvern să introducă o restricție temporară privind călătoriile neesențiale către UE pentru o perioadă inițială de 30 zile. La 8 aprilie 2020, Comisia a solicitat prelungirea restricției de călătorie până la 15 mai. Ulterior, toate statele membre ale UE (cu excepția Irlandei) și țările din afara UE care fac parte din spațiul Schengen au luat decizii naționale de punere în aplicare și de prelungire a acestei restricții de călătorie. Pentru a sprijini statele membre, Comisia a prezentat, la 30 martie 2020, îndrumări privind modul de punere în aplicare a restricției temporare de călătorie, privind facilitarea repatrierilor din întreaga lume și privind gestionarea situației persoanelor care, din cauza restricțiilor de călătorie, sunt nevoite să rămână în UE mai mult timp decât sunt autorizate. Cetățenii UE, cetățenii țărilor din afara UE care fac parte din spațiul Schengen și membrii de familie ai acestora, precum și resortisanții țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung în UE sunt exceptați de la aplicarea restricției de călătorie în scopul întoarcerii lor acasă. În plus, pentru a limita la minimum impactul restricției asupra funcționării societăților noastre, statele membre nu ar trebui să aplice restricțiile anumitor categorii de călători care au o funcție sau o necesitate esențială. Personalul esențial, cum ar fi medicii, asistenții medicali, lucrătorii din domeniul asistenței medicale, cercetătorii și experții care contribuie la combaterea coronavirusului, precum și persoanele care transportă mărfuri, lucrătorii transfrontalieri și lucrătorii sezonieri din sectorul agricol ar trebui, de asemenea, să aibă în continuare dreptul de a intra în UE.

Brăila, tot 3 pacienți cu COVID-19. Alții n-au ajuns, cum se speriară EGOIȘTII, NEOMENOȘII brăileni

* Cum s-a petrecut și data trecută, când Galațiul propusese să existe pentru județele Brăila și Galați un singur spital destinat pacienților cu COVID-19, și anume la Brăila – dar nu s-a mai întâmplat asta, în 8 mai 2020 s-a aflat că ar fi urmat să ajungă la Brăila 20 de pacienți din alt județ * Lumea, mai întâi cea politică, s-a inflamat și s-a revoltat; cum la noi, nu la noi! Și pacienții, chipurile că nu au vrut ei, nu au mai ajuns * Din toate (cu mici excepții) comentariile de pe rețeaua Facebook – unde stăm cu toții zilele acestea pandemice – rezultă un singur lucru (îngrijorător pentru specia umană) dinspre zona brăleană de comentatori înfocați: că nu avem Omenie, că lipsește simțul generozității și al carității, că nu se înțelege deloc ce înseamnă spiritul lui Hipocrat și că, în general, majoritarii sunt ghidați de un acut egoism, chiar feroce aș zice… 

Echipa medicală de la Brăila, din zona destinată COVID-19, are în grijă 3 pacienți infectați. Dintre cei 22 (în total) confirmați la Brăila – primul caz a fost anunțat în data de15 martie 2020 – avem deja, de mai multe zile, 19 vindecați. Ceea ce e foarte bine dacă ne uităm pe harta României unde foarte rău stâ județul Suceava, Bucureștiul. Pentru că e un material informativ sensibil, să îmi dați voie să-l tratez în format personal, jumătate știre și restul editorial. pentru că nu mai suport atâta aroganță, atâta ipocrizie, dar mai ales atâta lipsă totală de OMENIE.

    În jurul prânzului, primarul Marian Viorel Dragomir de la municipiul Brăila postează (iar… la fel a declanșat tâmpenia și data trecută… a se vedea materiaul de la https://brailachirei.wordpress.com/2020/03/23/braileni-si-galateni-sa-fim-calmi-si-sa-nu-ne-invrajbim-iar/) pe Facebook un document din care reiese că la Brăila ar urma să fie transferați de la Spitalul Municipal Adjud, 20 de pacienți cu COVID-19. Ce scrie Dragomir în dreptul documentului nici mai trebuie comentat (e rușinos… e politicianist!). Deci: ”Felicitari Tudose Mihai si Iulian Chiriac . Impreuna suntem mai puternci decat ei !!! Pacientii din alte judete nu vor mai veni la Braila. Poate afla acum si prefectul ca tot noi am rezolvat si acum. Fara el !!! O NOUA MIZERIE FACUTA PE ASCUNS !!! De ce au respectat brailenii regulile? Ca sa aduceti voi virusul in Braila pe ascuns ? Ce sa spunem? DEMISIA sau SA VA FIE RUSINE? Spuneti domnule prefect de ce s-a ascuns transferul bolnavilor ? De ce am afat „pe surse” de acest document dupa ce pacientii erau deja pe drum? Ca sa nu va putem bloca la timp ca data trecuta cand s-a intentionat aducerea lor de la Galati? Spitalele sunt in coordonarea Ministerului Sanatatii si acum simtim din plin lipsa implicarii autoritatilor locale in luarea deciziilor. De ce nu au fost consultate Consiliul Judetean Braila si Primaria Braila ? Pentru ca stiati ca ne opunem iar? Brailenii au respectat regulile, autoritatile si-au facut treaba, ne-ati dat amenzi sa stam acasa si acum ne imbolnaviti pe ascuns? Va solicit URGENT sa va recunoasteti incompetenta, slugarnicia si incapacitatea de a va respecta juramantul !!! Si sa plecati …….. deja este prea mult !!! Stiu ca va deranjeaza atitudinea mea, dar NICIODATA nu o sa fiu ca voi !!! NICIODATA !!!

Nota red. Mihai Tudose, fost PSD – pe listele căruia s-a tot ales deputat mai multe mandate – și apoi plecat la Pro România lui Ponta, este europarlamentar ales pe listele Pro România de unde s-a supărat și a plecat din nou în PSD… Nu s-a remarcat prin nimic care să ajute Brăila. Faptul că în mandatul lui scurt de premier s-a semnat investiția pentru Podul suspendat nu i se poate atribui în vreun fel. Că nu are de ce… la acel moment presiunea venea de la europarlamentarii români deoarece exista (s-a și întâmplat!) sprijin de la UE cu fonduri UE pentru podul care zăcea (în atât de lunga administrare pesedistă) prin sertare. Iulian Francisk Chiriac, tot PSD ca și primarul, e președinte la Consiliul Județean. A lucrat o vreme la Ministerul Sănătății. Oare nu a învățat nimic acolo? Nu are o vagă idee că medicina e pentru toți? Că suntem în pandemie? Uită că toată lumea e afectată…

Prefectul Cătălin Boboc (tot pe Facebook): ”O mascaradă politică la care nu vreau să fiu părtaș. Niște politicieni, respectiv președintele Consiliului Județean și primarul municipiului, fac un joc toxic, în care nu mai contează nimic altceva în afară de propriul interes. Cel electoral! Am aflat azi dimineață de transferul pacienților din Vrancea. Azi dimineață! Managerul Spitalului Județean de Urgență Brăila, doamna Delia Râșnoveanu, colega de partid a președintelui CJ, știa de aseară. N-au știut cum să iasă din situație și au zis că cel mai bine e să dea vina pe prefectură. Nu mă sperii, duc! O gașcă pentru care contează doar interesul de partid spune minciuni și jignește doar ca să dea bine la public. Brăilenii să nu uite acest teatru absurd, jucat în vremuri când alte lucruri sunt importante! Repet, nu știam despre acest transfer! Dar domnul Chiriac știa. Nu e vina mea că nu și-a anunțat colegul de partid, pe primarul Dragomir. Și este foarte grav că nu a anunțat niciun membru al echipei care a gestionat criza COVID la Brăila, DSP, ISU, Instituția Prefectului. Inițial, domnul Chiriac a spus că e de acord, apoi s-a răzgândit. Nu așa se gestionează o criză în care e vorba de sănătatea oamenilor, așa se gestionează problemele găștilor de partid. Înțeleg că am devenit o țintă pentru cei care au stat cu mâinile în sân în timpul pandemiei și și-au bătut joc de tot ce s-a făcut bine!

Între timp, pacienții nu mai ajung. La Spitalul Județean de Urgență Brăila, inclusiv în zona destinată COVID-19, totul e în regulă. Medicul Delia Râșnoveanu – managerul SJU – dă asigurări că personalul medical are toate materialele de care e nevoie pentru lipta pandemică. Nota mea. Și nu cred că ar fi fost o problemă, din moment ce suntem sub incidența Ordonanțelor Militare ale căror rost tocmai acesta este, să oblige lumea să fie utilă așa cum trebuie, să se rezolve problemele și pacienții să aibă acces urgent la tratament. Deci, dacă de la Centrul Național de Coordonare și Conducere al Intervenției s-a spus că la Adjud nu e mai loc sau că e mai bine să fie transferați, atunci era ceva cu această idee, nu?

La alte câteva ore, din nou pe pagina Facebok prefectul Cătălin Boboc postează: ”NO COMMENT! Dr. Arafat, la Digi24: Pacienții nu au fost de acord cu transferul la Brăila.

Chiriac: Cei 20 de pacienți nu mai vin (…) la cerința🙊 mea ca președinte al Consiliului Județean

Dragomir: Felicitari Tudose Mihai și Iulian Chiriac!

Instituția Prefectului Județul Vrancea: După o analiză a situației, Instituția Prefectului Județului Vrancea a decis ca pacienții să nu mai fie transferați, către spitalele respective fiind redirecționați viitorii pacienți care se vor încadra la categoria menționată”.

Concluzia zilei de 8 mai 2020. Nota mea. Pacienții nu mai ajung la Brăila. Rămâne gustul amar al unei zile triste. Din care aflu încă o dată că avem niște conducători iresponsabili, și îi numesc fără să îmi fie jenă pe Dragomir, Chiriac și Tudose (dacă și el o fi implicat, cum scrie primarul… cu toate că nu văd cum… nu e în zone de decizie… dar cum are legături cu structurile de informații… mai știi?) și lipsiți complet de omenie, de simțul generozității și al datoriei față de societate. Ce e grav, mai mult decât greu de suportat, e și prezența altor comentarii de bucurie cum că e bine că pacienții respectivi nu mai vin la Brăila… Facebook s-a umplut de vocea egoiștilor…

Oamenilor, omuleților, ce aveți? Chiar așa de rău vă afectează pandemia? Sau așa erați voi dintotdeauna și din când în când vă arătați arama de pe față? Zău, mi-e rușine… și nu mai pot să spun că trăiesc printre semeni! Mă simt, ca și în poezie, în minoritate. Vreau să mă mut de pe pâmânt. O fi vreo planetă prietenoasă pe undeva? Micule Prinț, pe unde ești? Vreau la tine…

Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Lacu Sărat, județul Brăila – declarată stațiune de interes național

*Hotărârea a afost aprobată de Guvern în 7 mai 2020 * În total, au fost aprobate până acum 51 atestate pentru stațiuni de inetres național și 77 pentru stațiuni de interes local 

     Stațiunea Lacu Sărat din județul Brăila a fost atestată ca stațiune de interes național. Guvernul României, la inițiativa Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a adoptat joi, 7 mai 2020, Hotărârea pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități, ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local și pentru modificarea anexei nr. 1 și anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice.
În urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităților administrației publice locale, localitățile Tășnad (județ Satu Mare), Lacu Sărat (județ Brăila), Zona Turistică Centrul Istoric – Coridorul Crișul Repede (municipiul Oradea, județ Bihor) și Zona Turistică Borlova – Muntele Mic (comuna Turnu Ruieni, județ Caraș-Severin) au fost atestate ca stațiuni turistice de interes național.

        Având în vedere potențialul turistic, dar și resursele naturale și antropice, localitățile Tăuții Măgherăuș (jud. Maramureș), Vama (județ Satu Mare), Ocnele Mari (județ Vâlcea), Peștișani (județ Gorj), Jucu (județ Cluj) au fost atestate ca stațiuni turistice de interes local. 

        Prefectul brăilean Cătălin Boboc: ”Pe termen lung și mediu, atestarea localităților mai sus menționate ca stațiuni turistice de interes național, respectiv local, va crea un impact socio-economic pozitiv. Acestea vor putea fi promovate cu noul statut și astfel vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile. Spre exemplu, investitorii ar putea accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice, fapt ce va contribui la creşterea numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă. De asemenea, avȃnd ȋn vedere efectul multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice vor genera efecte benefice pentru dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii a rezidenţilor acestor zone. Totodată, pentru a sprijini dezvoltarea localităților care au potențial turistic ridicat și dispun de resurse turistice, dar sunt situate în zone montane cu relief neuniform sau cuprind arii protejate în care nu se poate interveni, au fost completate criteriile de atestare a stațiunilor turistice prevăzute în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008, în sensul permiterii sistemelor individuale de colectare și epurare, care asigură același nivel de protecție ca și sistemele centralizate de canalizare și epurare”.
Până acum, în România au primit atestate 51 stațiuni turistice în categoria ”interes național” și 77 în categoria ”interes local”.

Nota red. Poate de-acum nu se mai ciondănesc administrativ Brăila și Chiscani pentru întâietatea în stațiune… Ar trebui văzut binele comun, ar trebui avută în vedere bunăstarea stațiunii balneare (care fie vorba între noi… e cam lăsată de izbeliște sau la cheremul unora care fac ce vor… până și așa-zisa dezvoltare e cam alandala, fără o viziune pe termen lung! Dar cine s-o facă…)!

Viața străzii. Din autobuz în băltoacă… de fiecare dată!

Stație de autobuz în Brăila. După o mică ploaie… Oricât ar aștepta unii sau alții, nu mă pot obișnui cu așa ceva! Nu… în orașul secolului acesta! Și voi repeta asta până se repară! Foto din 7 mai 2020

Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Înființarea Registrul național al producătorilor, bună cale de stopare a speculei cu materiale sanitare

*Medicul Antoneta Ioniță, deputat liberal, spune că în aplicația lansată de Guvernul Ludovic Orban s-au înscris deja 100 de producători și furnizori români * Producătorii și/ sau cumpărătorii de echipamente medicale și nemedicale își pot face cont pe platformă 

Antoneta Ioniță, medic și deputat liberal, membru în comisia parlamentară de sănătate, salută formarea platformei online Registrul Național al Producătorilor. În opinia sa, această aplicație va pune capăt speculei de pe piața materialelor sanitare.

Medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL de Brăila

     Antoneta Ioniță: ”Guvernul PNL a luat măsuri pentru îmbunătățirea aprovizionării unităților sanitare cu materialele de care au nevoie în această perioadă, dar și pentru sprijinirea firmelor românești, care dețin echipamente, materiale sanitare sau dezinfectanți, pe care le pun la dispoziția celor interesați, la prețurile pieței, și nu în condiții de speculă. Deja pe piața românească au început să scadă prețurile pentru echipamentele sanitare, în urma sistemului de lucru electronic inițiat de Guvern. Astfel, pentru a veni în sprijinul rețelei sanitare publice și pentru a facilita accesul la echipamente de protecție, dezinfectanți și materiale sanitare, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) a lansat aplicația Registrul Național al Producătorilor de echipamente, dispozitive medicale, nemedicale și materiale de necesitate, destinate populației în lupta cu COVID-19.

Pe această platformă s-au înscris deja peste 100 producători și furnizori români de echipamente medicale și nemedicale, de la care spitalele, instituţiile publice sau persoanele juridice private sau de stat interesate pot cumpăra mărfuri la cele mai bune prețuri. Cei care doresc să cumpere sau să vândă echipamente medicale de producție autohtonă sau de import trebuie să-și creeze un cont la adresa https://csu.prevenire.gov.ro. De asemenea, prin intermediul Societății de Administrare a Participațiilor din Energie (SAPE), managerii de spitale din România sau orice altă entitate interesată pot trimite cerere de ofertă pentru lista cu necesitățile spitalului la adresa de email: vanzari@sape-energie.ro

Furnizorii și producătorii de echipamente și aparatură medicală își pot face cunoscute ofertele la adresa de email: achizitii@sape-energie.ro.

Sprijinul pe care Executivul îl acordă sistemului medical trebuie, însă, dublat de fiecare dintre noi. Odată cu instituirea stării de alertă, după data de 15 mai, le recomand  brăilenilor să se protejeze în continuare, prin distanțarea fizică și prin purtarea măștilor medicale de protecție”.