Arhive etichetă: inginer

PMP Brăila a depus dosarele de candidatură pentru alegerile parlamentare

*Primii pe liste sunt deputat Marioara Nistor la Camera Deputaţilor, liderul formaţiunii şi Cristian George Ancuţa, la Senat

Candidaţii Partidul Mişcarea Populară (PMP) Brăila, în frunte cu deputat Marioara Nistor – preşedinte al Organizaţiei Judeţene, au depus la Biroul Electoral Judeţean, in 27 octombrie 2016, dosarele pentru alegerile parlamentare programate pentru 11 decembrie 2016. pmp-candidati-parlamentare

Oficial, de azi, putem să spunem că intrăm în linie dreaptă pentru prima competiţie electorală a PMP de după fuziune. Este un prim test pe care îmi doresc să îl trecem cu bine şi să obţinem un număr cât mai mare de voturi care să ne propulseze în cea de-a treia forţă politică din Brăila şi din România. Vreau să transmit brăilenilor că am reuşit să construim o echipă, cred eu, redutabilă, cu oameni performanţi, cu oameni serioşi şi cel mai important, aşa cum îşi doresc oamenii din Brăila, o echipă curată, o echipă asupra căreia nu planează niciun fel de suspiciune. Convingerea mea este că PMP oferă cea mai valoroasă listă de candidaţi pentru alegerile parlamentare. Ţin să îi invit pe toţi brăilenii să se informeze cu privire la candidaţii care participă la aceste alegeri pentru că va fi o bătălie electorală, spun eu, extrem de importantă pentru viitorii patru ani”, a declarat Marioara Nistor  – preşedinte PMP Brăila,.

Listele de candidaţi sunt deschise la Camera Deputaţilor de Marioara Nistor, iar la Senat de Cristian George Ancuţa (recent membru în PMP; fost membru PNL, independent, membru ALDE). Următoarele locuri pe lista pentru Camera Deputaţilor se situează antreprenorul Ionel Adetu, Coman Sarafolean, inginer Emilian Dumitru, ing. Virginia Koler, ing. Gabriel Silviu Botea (consilier în comuna Maxineni), ing. Ionuţ Țiparu.

La Senat, mai sunt pe listă profesor (fost inspector scolar general al ISJ) Viorel Botea, prim-vicepreşedintele PMP Brăila, Virginia Stăncescu – viceprimar Făurei, Tudorel Gâscă – primar comuna Racoviţa.

Florin Cîrligea, liberal: un candidat care nu uită Cultura

*Candidatul liberal pentru Consiliul Judeţean Brăila are un punct in programul sau electoral care se referă la domeniul Culturii *Un mare BRAVO pentru acest gest! 

DSCN8192      Florin Eugen Cîrligea (foto), născut în octombrie 26 anul 1963, absolvent al Liceul „Gh. Munteanu-Murgoci” Brăila, actualmente Colegiu Naţional. A absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, specializarea U.T.M. Este inginer diplomat. Doi copii, separat de soţie. A lucrat la I.U.G.T.C Brăila şi I.U.G. Progresul Brăila. În 1990 a înfiinţat una dintre primele Asociaţii private cu scop lucrativ din Brăila. În anul 1991 a înfiinţat una dintre primele societaţi cu răspundere limitata (SRL) din Brăila. În 1994 a înfiinţat SC COMISION TRADE SRL Brăila (obiect de activitate comerţul cu produse petroliere en-gros şi en-detail), societatea unde îşi desfăşoară activitatea şi în prezent, ca asociat unic, societate comercială cu peste 280 salariaţi, multiplu medaliată pe plan local şi pe plan naţional.

Florin Eugen Cîrligea (pagină la https://www.facebook.com/Carligeaflorin/) este candidatul PNL la Consiliul Judeţean Brăila – site la http://florincirligea.ro/. Din programul său electoral propus în vederea alegerilor locale din 5 iunie 2016 merită vizionat punctul referitor la domeniul cultural – zonă socială fără de care o ţară, o naţiune şi un popor nu au sens, nu sunt CIVILIZATE şi nu rămân in istorie.

din program Cirligea, cultura

Susţinerea instituţiilor culturale şi a infrastructurilor aferente. În prezent finanţarea instituţiilor culturale este insuficientă și haotică. Este limpede că majoritatea instituţiilor culturale judetene, nu au capacitatea integrală de autofinanţare. Modul în care răspunderea, în ceea ce priveste finanţarea acestora, este transferată de colo-colo, felul în care instituţiile culturale sunt cele dintâi sacrificate atunci când se pune problema restrângerii de cheltuieli ori de personal, este cu totul nedemn. Protejarea patrimoniului cultural. Conștiinţa naţională se așează pe tradiţia și pe cultura românească. Patrimoniul cultural naţional trebuie protejat cu toate puterile noastre. Protejarea patrimoniului nu cuprinde numai vestigiile arhitectonice, ci este vorba despre protejarea întregului patrimoniu – nu doar a celui material, ci și a celui spiritual. Este vorba despre recuperarea și păstrarea memoriei întregului pământ românesc. De asemenea, vor trebui avute in vedere stimularea și dezvoltarea lecturii publice prin garantarea accesului liber, gratuit și nelimitat la documentele aflate în biblioteci prin programul Biblionet, identificarea și modernizarea caselor memoriale, monumentele istorice de interes local sau siturile de importanță culturală și istoricâ„.

Impresii la expoziţia „Din istoria recentă a tehnicii româneşti: metoda Iordăchescu de translare a monumentelor şi clădirilor”

* Expoziţia a fost deschisă la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti in 17 – 23 martie 2015, eveniment organizat de Academia Română – Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual în colaborare cu Muzeul Brăilei „Carol I”

Expoziţia „Din istoria recentă a tehnicii româneşti: Metoda Iordăchescu de translare a monumentelor şi clădirilor” realizată de Academia Română – Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual în colaborare cu Muzeul Brăilei „Carol I” a lăsat o impresie deosebită vizitatorilor, mărturie stau notele scrise in cartea de impresii de cei care au inţeles valoarea inestimabilă a gestului prin care un grup de oameni a salvat de la distrugere câteva biserici, unele şi impresionante realizări arhitecturale ale epocii lor (n.aut – Armanda Filipine. Nu pricep de ce epoca modernă nu mai (?!?) permite construirea unor asemenea lăcaşuri de cult… Astăzi, majoritatea bisericilor noi par nefericite replici ale celor ridicate in vechime… nici materialele, nici arhitectura, nici elementele specifice nu le aşează in categoria „monumente’…) – mai multe reproduceri din cartea de impresii a expozitiei la https://www.facebook.com/muzeul.brailei/media_set?set=a.859379727469597.1073742159.100001927345294&type=3 in album pe pagina Facebook a Muzeul Brăilei „Carol I”. pagina Impresii translare ing Iordachescu

panou translare biserica ing Iodachescu        Vernisajul (despre eveniment si la https://brailachirei.wordpress.com/2015/03/16/expozitie-a-muzeului-brailei-carol-i-la-biblioteca-academiei-romane/) a avut loc marţi, 17 martie 2015, la sala de expoziţii „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti. Expoziţia a putut fi vizitată până in 23 martie 2015.  Candea, ing Iordachescu, IPS Casian 23 aug 2014

Panourile explicative despre translarea clădirilor au fost expuse incepând cu 23 august 2014 ( la ziua Muzeului Brăilei „Carol I” – album foto de Armanda Filipine la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.709246292501296.1073742018.196618800430717&type=3 in pagina Facebook a revistei de cultură si informatie Braila Chirei) in clădirea centrală a muzeului brăilean, ca un omagiu adus inginerelui dr. Eugeniu Iordăchescu (foto de la 23 august 2014 impreună cu prof. univ. dr. Ionel Cândea – managerul muzeului brăilean si IPS dr. Casian – arhiepiscopul „Dunării de Jos”) – fiu al locului.

Conferință despre Edmond Nicolau, omul și opera

* Evenimentul, derulat în 22 mai 2014 de la ora 13.00 la sediul ISJ Brăila din municipiu, str. Petru Maior, face parte din programul Zilelor Colegiului tehnic ”Edmond Nicolau”

IMG_0629            În cadrul Zilelor Colegiului tehnic ”Edmond Nicolau” din municipiul Brăila se desfășoară, în perioada 19 – 23 mai 2014, evenimente multiple – interesante și atractive (exemplu din alt an la http://brailachirei.wordpress.com/2011/05/22/%E2%80%9Eprovocari-adolescentine%E2%80%9D-o-minunata-provocare-in-zilele-colegiului-%E2%80%9Eedmond-nicolau%E2%80%9D/) – cu participarea elevilor, a cadrelor didactice și a prietenilor, partenerilor liceului.

Notă. În alți ani (foto din 2010), eram invittaă să fac parte din juriu la competițiile unde elevii dau dovadă de ingenioziate, amuzamnet și antren. Ca să vă faceți o idee despre amploarea activităților (din acea perioadă), vă invit să urmăriți căteva imagini din acel an în albumul foto de la https://www.facebook.com/media/set/?set=a.654160138009912.1073741977.196618800430717&type=3  pe pagina facebook a revistei Braila Chirei IMG_0606

Unul dintre evenimentele ediției 2014 este închinat, omagial, patronului spiritual  al școlii – ciberneticianului Edmond Nicolau. Este, așa cum confirmă prof. psiholog Alberto Aichelo – care ne invită, o conferință având ca temă ”Omul de știință Edmond Nicolau, un model pentru generația tânără”. Va conferenția, în mod interactiv cu publicul, domnul Budișteanu Ionuț. Sunt invitați toți elevii de liceu pasionați de informatică și nu numai ei. Conferința are loc la sediul Inspectoratului Școlar și al Sindicatului Învățământ Brăila din str. Petru Maior (colț cu str. Mihai Eminescu) în 22 mai 2014, de la ora 13.00.

* * *

Maria-Cogalniceanu__Edmond-Nicolau-Corespondenta-intermitenta-130         Inginerul Edmond Nicolau (3 iunie 1922, Brăila – 2 septembrie 1996, București),specialist în radio-comunicații, eseist a fost unul din promotorii ciberneticii în România. Astfel, s-a preocupat de dezvoltarea domeniului cu toate ramurile lui: tehnică, economică și biocibernetică. Are și contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistica și modelarea matematică. S-a manifestat ca un spirit renascentist, având și preocupări serioase și de amploare în discipline umaniste; astfel, a studiat și a scris despre cosmogonie, antropogenezei, epistemologie, hermeneutică, istoria religiilor. Printre distincții se află și Premiul ”Traian Vuia” al Academiei Române în 1974 pentru lucrări despre electromagnetism și propagarea undelor, Premiul cel mare al Institutului de Înalte sinteze din Nisa în 1975, Premiul Fundației Systems Research Fundation în 1986.  Foto stânga: coperta cărții ”Corepondenta intermitenta” de Maria Cogalniceannu, apărută la Editura Limex în 2011.

La Muzeul Brăilei poate fi vizitat Centrul Memorial „Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Anton Dumitriu, Ana Aslan, Edmond Nicolau” (Sediul Muzeului Brăilei – Corpul C: Piaţa Traian nr. 3, cu intrare prin strada Galaţi). 

 

Expozitie despre fabrica de ciment „Cantacuzino” la Biblioteca „Istrati’ Braila

* La vernisaj au fost prezenti si cativa dintre brailenii care au lucrat zeci de ani in fabrica, unul dintre ei oferind o serie de documente cu titlu de donatie bibliotecii gazda

La Biblioteca Judeteana „Panait Istrati” din municipiul Braila, sediul din Calea Calarasilor, s-a vernisat luni, 21 ianuarie 2013, o expozitie sub genericul “Fabrica de ciment J. G. Cantacuzino/ Stanca  – 125 de ani de la infiintare“. Am amintit acest aspect si la invitatia – de la http://brailachirei.wordpress.com/2013/01/21/marturii-despre-istoria-recenta-la-biblioteca-istrati-expozitie-despre-fabrica-de-ciment-stanca/ – pe care v-am adresat-o pe „Braila Chirei” impreuna cu organizatorii, biblioteca gazda si Arhivele Statului Filiala Braila.page-16

100_7935 Ion Volcu – şef secţia Colecţii Speciale a Bibliotecii „Istrati” – si Cristian Filip – consilier la Arhivelor Naţionale de la Braila – au prezentat exponatele si date relevante, interesante, din istoricul fostei fabrici (n.aut. Nu pot sa nu repet, acum doar amintire… De aceea, sincere felicitari organizatorilor pentru acest memento!).

page-3 Fabrica de ciment a fost ridicata în 1888, initiativa apartinand, in 1887, inginerul Jean Cantacuzino care facuse studii la Paris. Sediul firmei era la Bucuresti, dar fabrica s-a construit la Braila din ratiuni economice pure – transportul pe apa, fluviul Dunarea, fiind un enorm avantaj. Dupa cum a precizat Cristian Filip, care a studiat documentele din arhiva institutiei – si  pregatit un material ce va fi publicat in revista bibliotecii, multa vreme Fabrica „J. G. Cantacuzino” a fost singura ce deservea teritoriul romanesc cu ciment după reţeta englezească a cimentului Portland, considerat cel mai bun.

page1421 La cativa ani, firma si-a format un capital social in valoare de 430.000 lei, ceea ce echivala cu orice valuta europeana a vremii, leul romanesc fiind cotat la paritate cu francul francez spre exemplu si avand acoperire in aur. Documentul care atesta acest aspect din activitatea firmei se afla in expozitia de la biblioteca. Aici apar si cei care au subsris, fiind inscrise si sumele de bani varsate. Si daca la inceputuri, fabrica a fost o societate în comandită simplă, apoi, în 1910, s-a transformat în societate anonimă pe acţiuni.

A fost una din cele mai atractive firme de gen, se spune chiar ca ar fi fost cea mai importanta din sud-estul Europei. Se producea foarte mult si pentru export. Evident ca inginerii societatii au realizat si marci proprii de ciment, cu toate ca adesea – n.aut. Ca si acum, de fapt – clientii aveau impresia ca cimentul cu marca starina este mai bun. Marca „Traian”, una proprie, se producea in 300 de tone de ciment pe zi, ceea ce dovedeste cat de mare era cererea si ce capacitate de productie avea firma.

Faptul ca a fost o societate foaret importanta in epoca o dovedeste si faptul ca la Expoziţia universală de la Paris din 1900, unde a fost prezentat sub forma de expozitie, fabrica brăileană a primit Medalie de argint. Albumul cu imagini de la aceasta expozitie este expus, sub forma de imagini, la biblioteca braileana – n.aut. Si din care va ofer aici imagini, primite prin amabilitatea lui Ion Volcu. De asemenea, sunt si aspecte de la vernisajul din 21 ianuarie – mai multe sunt si pe pagina facebook a revistei de cultura si informatie „Braila Chirei’ la  https://www.facebook.com/media/set/?set=a.406076209484974.99352.196618800430717&type=1

Marea criza economică din prima parte a secolului trecut a condus si la schimbari in actionariatul fabricii de ciment „Cantacuzino”, peste 50 la suta din acţiuni fiind oferite spre vanzare. Actiunile au fost cumpărate de o firmă belgiană. De la una dintre participantele la vernisaj am aflat si alte informatii interesante: si inginerul Anghel Saligny a lucrat pentru fabrica de la Braila, construind silozuri extrem de inalte.

În 1948, regimul comunist a naţionalizat fabrica la fel cum a facut si alte mari proprietati, fie ca erau cladiri de locuit, uzine etc. Numele ei a devenit „Stânca”, asa cum o stim majoritatea dintre noi, iar în 1981 si-a schimbat pana si obiectul de activitate: incep sa se produca aici materiale refractare. Zece ani mai târziu s-a constituit Societatea Comercială „Stânca” SA, care a dat faliment în 1992. Toate constructiile au fost demolate în 2006, facandu-se loc hypermarketului „PIC” care din nefericire a dat si el faliment.

100_7956 La vernisaj au participat si cativa braileni ale caror amintiri personale sunt strans legate de Fabrica „Stanca’: Mihaela Midanskaia –  a lucrat 22 ani acolo, Gheorghe Paraschiv – 32 ani la fabrica, Costica Burlacu – din 1958 pana in 1991 cand s-a pensionat, Floarea Milea Popa – sotul a lucrat la fabrica, a donat bibliotecii documente de epoca.

Expozitia poate fi vizionata in urmatoarele zile, la fel si continutul casetelor tematice.

N.aut. Fabrica de ciment ramane un reper in istoria industriala a Brailei. A marcat existenat unor intregi generatii de braileni, familii intregi avand unde lucra; adesea, fiii isi urmau tatii in meserii care aveau cautare la fabrica de ciment… Mai mult, dupa evenimentele din decembrie 1989, se vorbea la un moment dat, o idee in acest sens avansand Niculina Moisescu pe vremea cand era vicepresedinte la Consiliul Judetean, dar a ramas fara urmari, ca zona sa devina un punct de atractie muzeala exact pe tema industrializarii. Ar fi fost interesant, ar fi avut atnara generatie cu ce sa compare modernitatea, am fi fost si noi in randul lumii civilizate cu pastrarea patrimoniului p[entru ca nu distrusesera comunistii chiar tot in fabrica… Dar asa e cel ,ai adesea in Romania postcomunista, unii se „straduie” – si reusesc – sa strice ceea ce altii au cladit generatii la rand…