Spectacol de teatru-forum la Liceul “Iorga” cu tineri din PMT

      Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” din municipiul Brăila a găzduit vineri, 4 iunie, un spectacol interactiv – mai precis o reprezentaţie de teatru-forum – oferit de 14 tineri de la Penitenciarul de Minori şi Tineri (PMT) Tichileşti la care public au fost chiar liceenii. Spectacolul de teatru este parte componentă a Proiectului EXIT II şi a fost pregătit timp de mai multe săptămâni de o echipă formată din prof. Gabriel Gerbăluţă şi Mihaela Petrescu – formatori din comunitate şi Iulian Moşescu şi Ionel Dincă –  educatori, formatori din penitenciar.

        Proiectul EXIT II este de fapt continuarea primei ediţii a festivalului de teatru al deţinuţilor din România, finanţat cu fonduri europene prin Programul TIA şi derulat anul trecut. El se derulează în perioada ianuarie – noiembrie 2010, cu finanţare de la Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare prin asistenţa financiară din partea Proiectului Uniunii Europene „Facilitatea de tranziţie 2007/19343.03.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate”. Este implementat de Asociaţia A.R.T. Fusion (aveţi adresa web la link-urile specializate de pe „Braila Chirei”), în parteneriat cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor. În şase unităţi penitenciare din ţară – de la Buziaş, Craiova, Găeşti, Târgu Mureş, Târgu Ocna, Tichileşti – se derulează evenimente prin care se aplică metoda de comunicare non-formală.

         Sunt 120 de beneficiari direcţi, tinerii privaţi de libertate aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate, dar şi beneficiari indirecţi – personalul penitenciarelor, familiile tinerilor. Se derulează ateliere de teatru-forum şi un număr de 12 reprezentanţii. La final se elaborează un curriculum educaţional pe metoda Teatru Forum sau Teatrul celor Opresaţi, ghid de bune practici şi film documentar despre  modalitatea de lucru prin metode non-formale cu tinerii privaţi de libertate.

”Cătălina, eroina de la Jii”, carte lansată la Brăila

*Lansarea volumului a avut loc la Muzeul Brăilei * Școala brăileană cu numele sublocotenetului-erou Ecaterina Teodoroiu s-a numit astfel încă din 1926, la inițiativa directorarei Paraschiva Dumitriu * Tot la ideea sa, primăria brăileană a comandat o statuie – în 1928 era dezvelită – a eroinei care acum este amplasată în zona centrală urbană

”Cătălina, eroina de la Jii” este o biografie romanțată, scrisă de Ioan Mălăescu și Dorin Brozdă, volumul fiind lansat și la Brăila unde există o școală gimnazială ce poartă numele sublocotentului-erou Ecaterina Teodoroiu, dar și o statuie – lucrare a sculptorului Vasile Ionescu-Varo, dezvelită în 1928 la 10 ani de la Marea Unire (1918) – a tinerei care s-a înrolat în armată într-o epocă ciudată, când femeilor nu le era destinată cariera armelor – cel mult putea ajuta la infirmerie, de obicei în spatele frontului – și care a ajuns să comande o trupă întregă de soldați.  Muzeul Brăilei a găzduit, în 3 iunie 2010, lansarea cărții la eveniment fiind prezenți și Aurel Gabriel Simionescu – primarul municipiului Brăila, Bratu Buzea – general (r), președintele Asociației Veteranilor de Război. Prezentarea volumului a fost realizată de Ionel Cândea – directorul Muzeului Brăilei, Neculai Carnaru – profesor, directorul Școlii ”Ecaterina Teodoroiu” din municipiul Brăila. afis lansare carte3iun2010

Dedicăm această carte Sabinei Toderoiu-Moruș (1909 – 1992), sora mai mică a eroinei, muzeograf la casa memorială timp de aproape patru decenii, care a păstrat vie amintirea Cătălinei de la Jii”, subliniază echipa Editurii B. D. Media care s-a ocupat de această nouă ediție, o reeditare completată și revizuită, apariție 2010.

Primul autor, preotul Ioan Mălăescu a cunoscut-o personal pe Ecaterina, când aceasta era copilă, și ”unul dintre cei mai de seamă cărturari gorjeni”, afirmă Dorin Brozdă – publicist, fondatorul Editurii B. D. Media. Manuscrisul, la care primul autor a lucrat vreo zece ani, până în 1936 – la un an a și decedat, a fost publicat cu multă greutate date fiind condițiile politice și faptul că în carte erau elogiate și personalitățile reprezentând familia regală a României – regele Ferdinand și regina Maria. Ulterior a fost interzisa de dictatura antonesciana si după venirea la putere a comuniștilor, cartea a fost in continuare interzisă și au rămas doar câteva exemplare, la familie. Dar ea nu avea cum să rămână în anonimat pentru că eroina însăși este o personalitate care merită prezentată tuturor generațiilor și, în plus – mărturisește Dorin Brozdă în prefață, cercetarea preotului Ioan Mălăescu se bazează pe cunoașterea directă a subiectului, fiind intervievați inclusiv părinții tinerei eroine, Elena și Vasile, mamă și tată purtând în permanență durerea și a pierderii pe front și a fiului Nicolae, nu doar a Cătălinei – cum era alintată eroina de la Jii.

Cătălina Toderoiu, așa este numele eroinei în actul de naștere, a văzut lumina zilei la 16 ianaurie 1894 în comuna Vădeni, județul Gorj. Când moartea și-a dat întâlnire cu viteaza gorjeancă, era 22 august 1917, aceasta avea 23 de ani. S-a stins în timpul luptelor de pe valea Zăbrăuciorului (pe atunci, județul Putna). În actele armatei numele voluntarei i-a fost scris Ecaterina Teodoroiu așa cum se vede și în Ordinul de zi nr. 1 din 24 august 1917, semnat colonel Pomponoiu – regimentul Lupeni (Olt și Romanați): ”În timpul ciocnirii de ieri noape de pe dealul Secului, a căzut în fruntea plutonului său, lovită în inimă-i generoasă de două gloanțe de mitalieră, voluntara Ecaterina Teodoroiu, din compania a VII-a. Pildă rară a unui cald entuziasm, unit cu cea mai stăruitoare energie, aceea pe care unii au nimit-o cu drept cuvânt eroina de la Jii, și-a dat jertfa supremă lipsită de orice trufie, de orice deșartă ambiție, numai din dragostea de a apăra pământul țării noastre, cotropit de dușmani (…)”.

La 8 iunie 1921 a fost înhumată în faţa Prefecturii Gorj. După 15 ani, în anul 1936, Gheorghe Tătărăscu, prim ministrul României din acea vreme, împreună cu soţia sa Aretia Tătărăscu, au comandat sculptorului Miliţa Petraşcu (elevă a renumitului Constantin Brâncuşi) un sarcofag pe mormântul Ecaterinei Teodoroiu. Acesta a fost inaugurat la 8 septembrie 1936 în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a primului ministru Gheorghe Tătărăscu. 

Nota. Ironia sorții face ca și actrița Stela Furcovici (1953 – 2000), care a interpretat rolul principal în filmul  românesc omonim, s-a stins la o vârstă tânără.

Școala ”Ecaterina Teodoroiu” din Brăila – pagini de istorie memorabilă

017        De ce o lansare a cărții tocmai la Brăila ne-am putea întreba. Un răspuns ni-l oferă chiar pașii istoriei celor două elemente comune cu eroina, pe care le-am amintit la început: școala și statuia. ”Școala a fost înființată în 16 august 1886 sub denumirea Școala Comunală de fete nr. 2 și  afuncționat în localuri închiriate până în 1890 când se construiește localul cu patru săli se clasă, o bibliotecă, o cancelarie, o sală de material didactic și locuință pentru director și personalul de serviciu. În perioada primului război mondial, 1916 – 1918, cursurile au fost întrerupte deoarece localul școlii a fost utilizat ca spital. Cursurile se reiau în decembrie 1918. După 1920, datorită numărului mare de elevi, localul devine neîncăpător și se construiște Școala nr. 9. Se înființează cursul pentru adulți de completare a studiilor și pentru analfabeți. Din 1921, se înființează un curs de limba franceză pentru care elevii trebuiau să plătească o taxă de 50 lei. Din 1926 la propunerea directoarei din acea vreme, Dumitru Paraschiva, școala își schimbă titulatura în Școala de fete nr. 4 Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, în memroia eroinei de la Mărășești 1917. În același timp, tot la propunerea directoarei, primăria ridică un frumos monument al Ecaterinei Teodoroiu în apropierea școllii, pe Calea Galați. În momentul de față, monumentul este amplasat în Piața Independenței (notă – în fața liceului ”Gh. Munteanu-Murgoci”, în imediata apropiere a Palatului Administrativ Brăila). Între 1938 și 1954, școala a funcționat sub titulatura Școala de fete nr. 5, iar din 1954 Școala elementară de șapte ani nr. 17 Brăila. În anii 60 are loc o explozie demografică, localul școlii devine neîncăpător și în aceste împrejurări are loc o extindere a localului. În 1974 sr construiește un corp de clădire cu opt săli de clasă, două laboratoare, cabinet medical. Școala a funcționat ca școală generală de 7 și 8 ani și prima treaptă de liceu în perioada 1977 – 1984. De-a lungul ultimilor ani, școala s-a ridicat prin rezultatele obținute, în topul celor mai bune unități din municipiu. Rezultate remarcabile s-au obținut la concursuri și olimpiade școlare la nivel național la disciplinele limba și literatura română, matematică, chimie, geografie, educație fizică dar și la activități culturale. Dintre foștii elevi care s-au remarcat pe plan național și internațional în anii 70 au fost boxerii Vasile Antoniu, frații Calistrat și Simion Cuțov. În momentul de față, cele două localuri de școală sunt reabilitate cu fonduri europene oferind condiții excelente de învățare. Școala dispune de 13 săli de clasă, trei laboratoare, cabinet de geografie, cabinet medical, bibliotecă, sala de sport, două terenuri sportive. Actuala denumire a fost recăpătată în mai 1996, când școala a fost rebotezată”, este scurtul parcurs al unei istorii memorabile dezvăluit de directorul Neculai Carnaru.

Pasionații de istorie și cititorii cărții merită o călătorie pe meleagurile natale ale eroinei, în localitatea Vădeni, județul Gorj. Aici vor avea ocazia să viziteze și Casa memorială ”Ecaterina Teodoroiu” – locuința familiei, construită în 1884 și amenajată ca spațiu muzeal memorial în 1938 unde a lucrat până la pensionare Sabina – sora Ecaterinei. Osemintele eroinei se află sub mausoleul din Târgu-Jiu străjuit de prefectura Gorj și Biserica ”Sfinții Mihail și Gavriil” unde a slujit și preotul Ioan Mălăescu, autorul cărții.