Nominalizările pentru Premiul național de poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM pe anul 2021

*Cinci debuturi și tot atâtea sugestii de lectură * Căștigătorul se anunță în 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale

Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” a anunțat nominalizările la Premiul național de poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM pe anul 2021. Juriul care a făcut nominalizarile a fost alcătuit din scriitori/ critici literari care sunt și cadre universitare: dr. Alexandru Cistelecan de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș;* dr. Mircea A. Diaconu de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, dr. Mihai Iovănel de la Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București, dr. Alex Goldiș de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, dr. Andrei Terian de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu).

Cei cinci autori nominalizați au debutat cu volume de poezie anul trecut (ordine alfabetică): Bucur Andrei- Codrin cu volumul „La bella Italia: antipoeme jurnaliere” (editura Tracus Arte, București, 2021); Negrea Ileana cu „Jumătate din viața mea de acum” (București: frACTalia, București, 2021); Pâzgu Alexandra cu „Dă tot ce ai” (Tracus Arte, 2021); Rotariu Ioana Zenaida cu „Cei cinci ani de muțenie: poezie” (Tracus Arte, 2021); Stanislav Cătălina „Nu mă întrerupe” (OMG, Alba Iulia, 2021).

Căștigătorul ediției a XXIV-a a Premiului nbațional de ooezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM va fi desemnat pe 15 ianuarie 2022. Decernarea Premiului va avea loc în aceeași zi, on-line. Evenimentul va fi transmis în direct pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești.

Începând cu anul 1999, laureați ai Premiului național de poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM au fost Doru Mareș, Dan-Bogdan Hanu, T.O. Bobe, Liviu Georgescu, Răzvan Țupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Teodor Dună, Dan Coman, Claudiu Komartin, Bogdan Perdivară, Sebastian Sifft, Oana Cătălina Ninu, Diana Geacăr, Andra Rotaru, Rita Chirian, Livia Roşca, Florin Partene, Svetlana Cârstean, Stoian G. Bogdan, Mihai Duțescu, Crista Bilciu, Andrei Dósa, Anatol Grosu, Ştefan Baghiu, Ștefan Ivas, Merlich Saia, Ionelia Cristea, Robert G. Elekes, Ciprian Popescu, Cristina Stancu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Deniz Otay (din comunicat de presă al organizatorilor)

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

“De ieri… De azi” de Doina Focșca, lansare la Biblioteca Judeţeană Brăila

*Volumul de debut cuprinde proză scurtă inspirată din viaţa autoarei născută şi trăitoare la Cahul, în Republica Moldova

     Profesoara pensionară Doina Focşa, din Cahul – Republica Moldova, stabilită la Brăila în 2015, îşi prezintă cartea intitulată “De ieri… De azi” la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Evenimentul va avea loc joi, 24 octombrie 2019, de la ora 17.00 în sala “Fănuș Neagu” de la etajul 3 al sediului din Piața Poligon nr. 4.

Autoarea şi volumul său de debut vor fi prezentaţi de Valentina Butnaru – jurnalist din Chișinău, Vergil Matei și Jenică Chiriac – autori şi publicişti brăileni. Moderatorul evenimentului va fi Dragoș Adrian Neagu – directorul bibliotecii gazdă.

** * Doina Focșa publică articole în reviste cultural – literare românești și basarabene. Volumul de debut cuprinde proză scurtă – secvențe din viața autoarei, de la copilărie, la familie, profesie și până la visul de a se stabili în România.

Nominalizări la premiile Uniunii Scriitorilor pe 2018

*Nume sonore printre nominalizaţi: Nora Iuga, Lucian Vasiliu, Gabriela Adameşteanu, Adrian Alui Gheorghe, Andreea Răsuceanu, Matei Vişniec, Radu F. Alexandru, Horia Roman Patapievici, Adrian Cioroianu, Gabriel Liiceanu şi nu numai *  Să nu uit… Ion Vianu cu cartea sa „Între violență și compasiune. Amintile unui psihiatru”, Vintilă Mihăilescu şi cartea sa „Etnogeneză și țuică”  

Pe site-ul Uniunii Scriitorilor din România (USR http://www.uniuneascriitorilor.ro/) au fost publicate nominalizările pentru premii aferente anului 2018. Juriul pentru decernarea Premiilor USR pe 2018 (întrunit luni, 13 mai 2019)a fost format din Dan Cristea – preşedinte, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Vasile Spiridon, Alex. Ștefănescu și Răzvan Voncu.  

Şi dacă pentru autori, premiile pot fi (sau nu) motive de bucurie şi mândrie, pentru cititori cărţile şi autorii de mai jos sunt motive de nouă şi bună lectură. 

Cartea de poezie     Gabriel Chifu, Elegia timpului, Editura Școala Ardeleană, 2018 (s-a recuzat); Ovidiu Genaru, La opt, gaura cheii și alte patimi, Editura Junimea, 2018; Nora Iuga, Alături cu drumu, Editura Casa de pariuri literare, 2018; Andrei Novac, Prin închisori și prin libertate, Editura Cartea Românească, 2018; Ion Mircea, Materia care ne desparte, Editura Junimea, 2018; Adrian Popescu, Corso, Editura Cartea Românească, 2018; Lucian Vasiliu, Cod numeric personal, Editura Cartea Românească, 2018 

Cartea de proză     Gabriela Adameșteanu, Fontana di Trevi, Editura Polirom, 2018; Adrian Alui Gheorghe, Zugzwang sau strada cu o singură ieșire, Editura Polirom, 2018; Florina Ilis, Cartea numerilor, Editura Polirom, 2018; Adrian Lesenciuc, Limbile vântului, Editura Cartea Românească, 2018; Bogdan Răileanu, Dinții ascuțiți ai binelui, Editura Humanitas, 2018, Andreea Răsuceanu, O formă de viață necunoscută, Editura Humanitas, 2018; Matei Vișniec, Ultimele zile ale Occidentului, Editura Polirom, 2018

Cartea de teatru Radu F. Alexandru, Ultima dorință, Editura Polirom, 2018; Mihai Ignat, Ei sunt printre noi, Editura Tracus Arte, 2018; Ada Lupu Hausvater, Scrinul negru sau Manifestul broaștei țestoase, Ed. Universitaria, 2018 

Cartea de critică, eseu şi istorie literară    Mircea A. Diaconu, Metacritice, Editura Junimea, 2018; Valeriu Gherghel, Roata plăcerilor, Editura Polirom, 2018;  Horia Roman Patapievici, Două eseuri despre paradis și o încheiere, Editura Humanitas, 2018; Ovidiu Pecican, Pavel Chihaia – aventurile vocației, Editura Mega, 2018;  Mircea Tomuș, Liviu Rebreanu – Cele trei romane, Editura Limes, 2018; Ion Vianu, Între violență și compasiune, Editura Polirom, 2018 

Cartea pentru copii şi tineret     Alina Bâltâc, Iacării acrobați, Editura Curtea Veche. 2018; Horia Gârbea, Vis de-o noapte-n miezul verii, Editura Neuma, 2018; Mircea Pricăjan, Pumn de fier, Editura Polirom, 2018;  Adina Rosetti, Povestea kendamei pierdute, Editura Arthur, 2018 

Cartea de debut    Zamfir Bălan, Călătoria, Editura Eikon, 2018; Ohara Donovetski, Casting pentru ursitoare, Editura Polirom, 2018; André Ferenc, Szotag adó, Editura Jelenkor, 2018 (Propunerea Comisiei pentru minorități); Irina Roxana Georgescu, Noțiuni elementare, Editura Cartea Românească, 2018; Horia Ghibuțiu, #în timp ce tu dormeai, Editura Trei, 2018; Iren Mate, Es Mal Pas, Editura Curtea Veche, 2018; Mirel Taloș, Colecționarul de nuduri, Editura Rao, 2018 

Cartea de traduceri   Bogdan Ghiu, Mădălina Ghiu, Boualem Sansal – Satul neramțului sau Jurnalul fraților Schiller, Editura Humanitas, 2018; Irina Horea, J. M. Coetzee – Zilele de școală ale lui Isus, Editura Humanitas, 2018; Andrei Ionescu, Jorge Luis Borges – Tangoul, Editura Polirom, 2018; Magda Răduță, Jon Kalman Stefansson – Inima omului, Editura Polirom, 2018; Gabriela Russo, Ludmila Ulițkaia – Scara lui Iakov, Editura Humanitas, 2018; Luana Schidu, Guzel Iahina – Zuleiha deschide ochii, Editura Humanitas, 2018; George Volceanov, W. Shakespeare – Regele Lear, Editura Tracus Arte, 2018 

Premiul special   Ștefan Afloroaei, Fabula existențială, Editura Polirom, 2018; Adrian Cioroianu, Elena a României, Editura Curtea Veche, 2018; Sanda Golopenția, Bulevardele vieții, Editura Spandugino, 2018; Gabriel Liiceanu, Așteptând o altă omenire, Editura Humanitas, 2018; Mircea Mihăieș în dialog cu Ilie Stepan, Editura Polirom, 2018; Vintilă Mihăilescu, Etnogeneză și țuică, Editura Polirom, 2018; Ioan T. Morar, Șapte ani în Provence, Editura Polirom, 2018

Premiul naţional va fi acordat direct de juriu, fără nominalizări. O PRECIZARE a juriului: „Dat fiind faptul că Ana Blandiana a primit Premiul Omnia în anul 2001, iar Ion Pop a fost premiat cu Premiul Național pentru Literatură pe anul 2012, cărțile celor doi autori, apărute în anul 2018, nu pot candida pentru premiile pe gen„.

Nominalizări la Premiile USR pentru 2018 – literatură în limbi ale minorităţilor naționale

  Comisia pentru Minorităţi, compusă din Markó Béla – președinte, Dagmar Maria Anoca, Slavomir Gvozdenovici, Ivan Kovaci, Karácsonyi Zsolt, s-a întrunit în 7 mai 2019 și a stabilit următoarele nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor din România: 

Scriitori / Cărţi în limba maghiară   IMRE FERENCZ: Válogatott Versek, titlu în limba română: Poezii alese (poezii), Editura: Hargita, Miercurea Ciuc, 2018; ATTILA NAGY: Égi tócsa, földi sár, titlu în limba română: Ludră cerească, noroi pământesc (poezii), Editura: Lector, Târgu Mureș. 2018

Scriitori / Cărţi în limba slovacă  Nu sunt propuneri

Scriitori / Cărţi în limba sârbă  ZORAN VUXANOVICI: Фрагмент, titlul în limba română: Fragment (poezii), Editura: Uniunea Sârbilor din România, Timișoara, 2018; BLAGOJE ČOBOTIN: Поводи, titlul în limba română: Prilejuri (poezii), Editura: Uniunea Sârbilor din România, Timișoara, 2018; IVO MUNCIAN: Stvaranie sveta, dan osmi, titlul în limba română: Facerea lumii, ziua a opta (poezii), Editura: Uniunea Sârbilor din România, 2018

Scriitori / Cărţi în limba ucraineană   MYHAILO HAFIA TRAISTA: Verhnorivneanski opovidannea, titlul în limba română: Povestiri din Rona de Sus (povestiri), Editura: R.C.R. Editorial, 2018

“Picătura de suflet” de Paula Gurău, lansare la Brăila

*La Biblioteca Judeţeană „Istrati”, în 31 octombrie 2018, de la ora 16.30

Paula Gurău îşi lansează cartea “Picătura de suflet” – proză scurtă –  Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila. Evenimentul are loc miercuri, 31 octombrie 2018, de la ora 16.30 în sala „Fănuș Neagu”, etaj 3, în sediul bibliotecii (Piața Poligon nr. 4).

Paula Gurău

Prezintă colegi de cenaclu şi în ale scrisului: Lucia Pătrașcu, Jenică Chiriac și Valentin Popa. Ca de fiecare dată, intrarea la manifestare este liberă.

** * Volumul “Picătura de suflet” este publicat la Editura InfoEst (condusă de Mihai Vintilă) în 2018 și reprezintă debutul literar al Paulei Gurău (a profesat ca jurnalist). Autoarea frecventează Cenaclul literar „Panait Istrati” la Biblioteca Judeţeană „Istrati” şi Cenaclul „Casa Speranţei” la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Ana Aslan” Brăila.

„Panait Istrati – 95 de ani de la debut”, simpozion la Brăila

*Luni 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati”

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Memoriale este organizatorul simpozionului „Panait Istrati – 95 de ani de la debut” programat pentru luni, 16 aprilie 2018, de la ora 17.00 la Casa Memorială „Panait Istrati” din Grădina Publică la exact 83 ani de la moartea scriitorului. 

Participă conf. dr. Zamfir Bălan – cercetător, director adjunct la instituţia gazdă, prof. dr. Viorel Mortu (nume de autor Viorel Coman= – critic literar, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf. Moderatorul întâlnirii va fi prof. univ. dr. Ionel Cândea – membru corespondent al Academiei Române, manager Muzeul Brăilei „Carol I”.

** * N. red. Panait Istrati (nume real Gherasim Istrati, 10 august 1884, Brăila – 16 aprilie 1935, Bucureşti) este unul dintre scriitorii emblematici ai Brăilei, inclusiv prin genealogie (Brăila fiind patria multor etnici care şi-au găsit aici refugiul în vremuri de restrişte trăite în patriilor de origine) – mamă româncă şi tată grec. Prin „Chira Chiralina” (sau Kyra Kyralina), „Ciulinii Bărăganului”, Les Récits d’Adrien Zograffi („Povestile lui Adrian Zograffi”), „La Maison Thuringer” (Casa Turinger), „Méditerranée. Lever du soleil” şi nu numai, devine repede un autor citit şi iubit de francezi – lansat sub protectoarea prietenie a lui Romain Rolland. Dar faima nu durează veşnic. „Spovedania unui învins”, apărută Editura Cugetarea în 1938, carte în care se dezice de regimul sovietic deja cu oarecare succes şi în România, îl conduce fără să vrea pe un drum al însingurării în mediul literelor. În perioada de comunism pe care au traversat-o românii, scrierile lui Panait Istrati nu au fost reeditate şi nici critica de specialitate nu i-a mai acordat mare atenţie. A fost uitat aproape de tot şi că Mihail Sadoveanu l-a lăudat pentru talentul său de povestitor. Este adevărat şi că în epocă se preferau scrierile pe care regimul politic le putea folosi ca metodă de îndoctrinare… Chiar dacă în prezent numele său, strâns legat şi de un alt mare scriitor, grecul Nikos Kazantzakis, nu mai are acelaşi ecou ca în secolul trecut, scrierile lui Panait Istrati – un autor care pune libertatea, călătoria şi prietenia între temele sale fundamentale – îşi păstrează o savoare aparte şi merită lecturate cu simţ critic şi dragoste de literatură adevărată. Aparenta simplitate a curgerii propoziţiilor, stilistica potrivită subiectului, o frazare fără inutile complicaţii de stil şi un mod de a aşeza cuvintele în pagină care te face să vezi aievea filmul poveştii, îl fac pe Panait Istrati un nemuritor al literaturii.

Pentru că e april, pentru că s-a născut la Brăila şi a copilărit în satul Baldovineşti, aproape de urbe, să ne amintim cum începe nuvela „Moş Anghel”: „În seara aceea de început de april, cătunul Baldovineşti, din apropierea Brăilei, sărbătorea întâia zi a Paştelui. Prin toate ogrăzile, ţăranii aprindeau glugi de stuf uscat: de peste tot răsunau focuri de puşcă – închinăciuni creştin-ortodoxe aduse de sătenii noştri
pomenirii Aceluia care fu cel mai bun dintre oameni. În căsuţa lui moş Dumitru – mezin între doi fraţi şi două surori – veniseră de la oraşul vecin mama Joiţa şi fiul ei unic Adrian, ca să petreacă împreună sfintele sărbători. Mama lui Adrian era întâia născută în familie, rămăsese văduvă încă de pe când îşi purta pruncul în braţe, şi acum, când acesta împlinea optsprezece ani, tot văduvă se afla, trăind din munca braţelor sale. Nu prea era loc de găzduit în fostul cămin părintesc, căci fratele Dumitru, deşi tânăr, era înconjurat de o numeroasă familie. Buna soră se mulţumea însă şi cu un colţ al încăperii, în vreme ce Adrian – bucuros să-şi revadă leagănul copilăriei – se ducea să se culce cu unchiul său în fânul din podul grajdului, să-i asculte poveştile ca altădată şi să-i istorisească fapte de pe la oraş (…) Deşi oameni săraci, se mai aflau la masa lor şi alte câteva neamuri din sat. Cina strămoşească – un borş de miel, cu miel fript, cu cozonaci şi ouă roşii – fu veselă, plină de glume; la sfârşit, moş Dumitru ieşi afară ca să dea şi el foc glugii şi să sloboadă focurile de puşcă tradiţionale. Toată laia de copii, ba chiar şi cei mari, îl urmară. Noaptea era înstelată. Dumitru trase cu urechea la zgomotul îndepărtat al trenului care se ducea spre Galaţi (…)„.

Ar fi frumos ca toţi brăilenii care citesc (măcar câteodată literatură bună), să se plimbe prin centrul vechi – pe acolo a copilărit Panait Istrati – cu o carte de-a sa în mâini şi să parcurgă un traseu, cât de mic, în memoria acestui om care a făcut, pentru destulă vreme, istorie europeană locului natal. În Franţa, în special în secolul trecut, dar şi acum, i se păstrează loc pe rafturile cu… autori francezi brăileanului Panait Istrati, ceea ce nu poate fi decât un motiv de mândrie şi pentru noi, care nu l-am cunoscut dar îl lecturăm cu respect si dragoste.

Şi dacă cineva doreşte, la Casa Memorială unde are loc simpozionul există la vânzare volume ale autorului omagiat, inclusiv „Chira Chiralina”, ediţie bilingvă (română-franceză) îngrijită de Zamfir Bălan şi apărută la Editura Istros a muzeului brăilean.

Gala UNITER 2018, nominalizări şi premiile Senatului

*A XXVI-a ediţie va avea loc la Alba Iulia, pe 7 mai 

la Gala UNITER 2017

Gala Premiilor UNITER, ediţia a XXVI-a, a intrat în linie dreaptă. S-au desemnat premianţii speciali, de excelenţă şi pentru întreaga activitate – premii acordate de Senatul UNITER, iar juriul de nominalizări – alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Călin Ciobotari, Alina Epîngeac – a finalizat lista din care se vor selecta laureaţii. Gala va avea loc în 7 mai 2018, la Alba Iulia. Nota aut (Armanda Filipine, revista Braila Chirei). Numele din lista de nominalizări se traduc în tot atâtea sugestii de lectură în cheie teatrală a vieţii şi artei care ne traduce viaţa altfel, ba încă şi şansa de a efecutua călătorii prin ţară – pasionaţii Thaliei fac asta! – după spectacolul, regizorul, actorul preferat.

În baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a membrilor Senatului UNITER – Ion Caramitru, în şedinţa din data de 26 februarie 2018, Senatul UNITER a hotărât premiile.  Premiul de Excelenţă îi revine lui Horaţiu Mălăele, Premiul pentru întreaga activitate se acordă actriţei Ileana Stana-Ionescu, actorului Anton Tauf, regizorului Alexandru Dabija, scenografului Doru Păcurar, criticului şi istoricului teatral Sorina Bălănescu. Premii Speciale  se acordă  Universității de Arte din Târgu-Mureș pentru contribuţia întregului corp universitar la dezvoltarea vieţii teatrale şi culturale naţionale, Festivalului Internațional de Teatru „POVEȘTI” organizat de Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia, echipei Teatrului Ion Creangă pentru diversitatea și mobilitatea proiectelor dedicate spectatorilor de toate vârstele, în condițiile lipsei unui sediu propriu din anul 2009. Senatul UNITER are, în perioada 2014 – 2018, următoarea componenţă: Ion Caramitru – preşedinte, Aura Corbeanu – manager cultural, vicepreşedinte executiv, actorii Emil Boroghină, Adi Carauleanu şi George Mihăiţă, actriţele Virginia Mirea, Ilinca Tomoroveanu, Ana Ciontea, Ozana Oancea, regizorii Tompa Gabor şi Claudiu Goga, criticii de teatru Marina Constantinescu şi Alice Georgescu, scenografii Dragoş Buhagiar şi Puiu Antemir. Membri supleanţi: Victor Rebengiuc, regizorii Bocsardi Laszlo şi Stefania Cenean, criticul Florica Ichim. Comisia de cenzori: criticul Ileana Lucaciu, actorul Volin Costin, Dana Varlaam – expert contabil.

Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2017. Nominalizările pentru anul teatral 2017 sunt următoarele:

Debut

Codrin Boldea pentru rolul Laertes din spectacolul „Hamlet” de William Shakespeare, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Andrei Dinu pentru regia spectacolului „Edmond”, scenariu pe text de David Mamet la Teatrul Municipal Baia Mare;
Mădălin Hîncu pentru regia spectacolului „Noaptea ursului” de Ignacio del Moral la Teatrul de Comedie Bucureşti

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic

„Dialogurile lui Platon. Criton”, regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de Radiodifuziune (SRR)
„Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin”, o biografie poetică dedicată împlinirii a 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso. Scenariul de Emil Boroghină după „Tristele şi Ponticele”, scenariul radiofonic și regia artistică Gavriil Pinte, producție a SRR
„Quo Vadis” de Henryk Sienkiewicz, dramatizarea radiofonică Rodica Suciu Stroescu, regia artistică Diana Mihailopol, producție SRR

Cel mai bun spectacol de teatru TV

Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Mușatescu, regia artistică Silviu Jicman, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR)

Premiul pentru critică de teatru

Oana Borş 
Cristiana Gavrilă
Doina Modola

Cea mai bună scenografie 

Romulus Boicu pentru decorul spectacolului Wolfgang, după Yannis Mavritsakis, adaptarea și regia Radu Afrim la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ;
Helmut Stürmer (decorul) și Ioana Popescu (costumele și desenele în nisip live) pentru spectacolul Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet de Gabriel García Márquez, regia Yuri Kordonsky la Teatrul German de Stat Timişoara;
Vanda Maria Sturza pentru scenografia spectacolului Dacă am gândi cu voce tare de Adnan Lugonić, adaptarea și regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cea mai bună actriţă în rol secundar

Natalia Călin pentru rolul Tania din spectacolul ;Şi negru şi alb şi gri”, text și regie Mimi Brănescu la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Emőke Kató pentru rolurile din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Ada Lupu pentru rolul Fiica din spectacolul „Măcelăria lui Iov” de Fausto Paravidino, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi

Cel mai bun actor în rol secundar

Zsolt Bogdán pentru rolul Roy M. Cohn din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Liviu Pintileasa pentru rolul Sganarel din spectacolul „Don Juan”, adaptare după Molière, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul de Comedie Bucureşti;
Rareş Florin Stoica pentru rolul Moritz Stiefel din spectacolul „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache, la Teatrul Mic Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol principal

Silvana Mihai pentru rolul Wendla Bergmann din spectacolul „Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache la Teatrul Mic Bucureşti
Mariana Mihuţ pentru rolul Regina Marguerite din spectacolul „Regele moare” de Eugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti;
Olga Török pentru rolul Eréndira din spectacolul „Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet” de Gabriel García Márquez, regia Yuri Kordonsky la Teatrul German de Stat Timişoara

Cel mai bun actor în rol principal

Andrei Huţuleac pentru rolul titular din spectacolul „Hamlet” de William Shakespeare, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti;
Victor Rebengiuc pentru rolul „Bérenger întâiul” din spectacolul „Regele moare” de Eugène Ionesco, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti;
Ervin Szűcs pentru rolul Prior Walter din spectacolul serial „Îngeri în America” (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, direcția de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cea mai bună regie

Radu Afrim pentru regia spectacolului „Dacă am gândi cu voce tare” de Adnan Lugonić, în adaptarea lui Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova;
Victor Ioan Frunză pentru regia spectacolului serial Îngeri în America (Partea I: „Sfârşitul lumii e aproape” și Partea a II-a: „Perestroika”) de Tony Kushner, la Teatrul Maghiar de Stat Cluj;
Yuri Kordonski pentru regia spectacolului Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet de Gabriel García Márquez la Teatrul German de Stat Timişoara

Cel mai bun spectacol

„Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, poem teatral rock, regia Vlad Cristache la Teatrul Mic Bucureşti;
„Oraşul nostru” după piesa lui Thornton Wilder, regia Cristian Ban la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad;
Rambuku” de Jon Fosse, adaptarea Anca Măniuțiu, regia Mihai Măniuțiu la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.

UNITER a publicat nominalizările pentru Gala 2017

*Laureatii vor fi recompensati pe 8 mai, la Teatrul National „Mihai Eminescu’ din Timisoara

    Uniunea Teatrală din Romania – UNITER (site la http://www.uniter.ro/) a publicat lista nominalizărilor la premiile UNITER ce vor fi decernate in Gala 2017 din 8 mai 2017, la Teatrul National „Mihai Eminescu’ din Timisoara (Capitala Culturala Europeana in 2021). Criticii de teatru Monica Andronescu, Alice Georgescu şi Mircea Morariu au făcut parte din juriul de nominalizări. Au intrat în atenţia juriului spectacole ce au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2016.

Nominalizări 

Debut     Radu Brănici pentru rolul Morritz din spectacolul „Deşteptarea primăverii” la Teatrul German de Stat Timişoara; Lavinia Pele pentru rolul Doruleţ din spectacolul „Visul unei nopţi de iarnă” la Teatrul „Tony Bulandra” Târgovişte; Iustinian Turcu pentru rolul Georg din spectacolul „Martiri” la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu – Secţia Germană

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic      „Biblia Neagră a lui William Blake”, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune; „Dada Cabaret” după Matei Vişniec, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune; „Poveste despre tatăl meu” de Radu F. Alexandru, regia artistică Gelu Colceag, producţie a Societăţii Române de Radiodifuziune

Cel mai bun spectacol de teatru TV   „Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia Alexandru Lustig, producţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR); „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, regia Anca Maria Colțeanu, producţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR); „Vandalul” de Hamish Linklater, regia şi adaptarea Andreea Vulpe, coproducţie a Societăţii Române de Televiziune (Casa de producţie a TVR) – UNTEATRU

Premiul pentru critică teatrală     Alina Epingeac, Doina Papp (foto de Florin Biolan, la

Doina Papp

lansarea cartii sale „clipe de teatru’ in FNT 2016), Mirella Nedelcu Patureau  

Dragoş Buhagiar

Cea mai bună scenografie     Adrian Damian pentru scenografia spectacolului „Iarna” la Teatrul „Nottara” Bucureşti; Dragoş Buhagiar (foto preluare din ClujManifest) pentru scenografia spectacolului Cafeneaua la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi; Irina Moscu pentru scenografia spectacolului PASĂREA RETRO se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte la Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós” 

Cea mai bună actriţă în rol secundar       Antoaneta Zaharia pentru rolul Ecaterina din spectacolul „Soldatul de ciocolată” la Teatrul Odeon Bucureşti; Ana Bianca Popescu pentru rolul Luka din spectacolul „Soldatul de ciocolată” la Teatrul Odeon Bucureşti; Ana Ciontea pentru rolul Koróbocika, Nastasía Petróvna, moşiereasă din spectacolul Suflete moarte la Teatrul de Comedie Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar     Gheorghe Visu pentru rolul Nozdrióv, moşier din spectacolul „Suflete moarte” la Teatrul de Comedie Bucureşti; Miklós Bács pentru rolul Satin din spectacolul „În adâncuri” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Conrad Mericoffer pentru rolul Sergius din spectacolul „Soldatul de ciocolată” la Teatrul Odeon Bucureşti

Cea mai bună actriţă în rol principal       Alina Petrică pentru rolul titular din spectacolul „Aglaja” la Centrul European Cultural şi de Tineret pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” Bucureşti; Ana Ularu pentru rolul A din spectacolul „O intervenţie” la Teatrul ACT Bucureşti; Mihaela Trofimov (foto de pe site Teatrul „Maria Filotti’ Brăila) pentru rolul titular din spectacolul „Molly Sweeney” la Teatrul UNTEATRU Bucureşti  

Mihaela Trofimov

Cel mai bun actor în rol principal      Andrei Huţuleac pentru rolul Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor din spectacolul Amadeus la Teatrul Metropolis Bucureşti; Ciprian Nicula pentru rolul Christopher din spectacolul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii” la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti; Richard Bovnoczki pentru rolul Ciki din spectacolul „No man’s land” la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

Victor Ioan Frunză

    Cea mai bună regie     Yuri Kordonsky pentru regia spectacolului „În adâncuri „la Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Victor Ioan Frunză (foto de Boris Adrian) pentru regia spectacolului „Amadeus” la Teatrul Metropolis Bucureşti; Bobi Pricop pentru regia spectacolului „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii” la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti

Cel mai bun spectacol    „Amadeus”, direcţia de scenă Victor Ioan Frunză la Teatrul Metropolis Bucureşti; „Artists Talk”, un spectacol de Gianina Cărbunariu, la ARCUB – Centrul Cultural al municipiului Bucureşti. Coproducător Asociaţia Piese Refractare. Cu sprijinul Institutului Goethe, Ambasadei Franţei la Bucureşti şi a Institutului Francez; PASĂREA RETRO se loveşte de bloc şi cade pe asfaltul fierbinte, scenariul şi regia Radu Afrim, la Teatrul Naţional Târgu-Mureş – Compania „Tompa Miklós”

Debutul Corneliei Vîju – poeme de dragoste în “Ancoră la ţărmul iubirii”

       Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” a găzduit în dimineaţa zilei de 15 iunie – o fericită coincidenţă, după cum a fost subliniat la eveniment, această zi de comemorare eminesciană, în urbea natală a lui Perpessicius – lansarea cărţii de debut a tinerei Cornelia Vîju  intitulată “Ancoră la ţărmul iubirii” şi apărută la Editura Olimpiada.

     Dragoş Adrian Neagu – directorul Bibliotecii – a fost amfitrion şi moderator al întâlnirii la care au participat mai ales iubitori ai poeziei, pentru că acest prim volum al brăilencei – născută la Movila Miresii, spaţiu inspirator pentru autoarea în cauză – conţine versuri şi încă de dragoste, aşa cum de altfel a mărturisit, foarte emoţionată, Cornelia Vîju.

       Prefaţatorul, profesorul şi scriitorul Constantin Gherghinoiu – director al Liceului Pedagogic “D. P. Perpessicius”, membru al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România – a fost primul care a prezentat volumul, unul care merită citit, şi care va aşeza peste timp autoarea în locul pe care îl merită în literatură. “Acest volum este important pentru că orice poet care debutează deschide o poartă şi de acolo poate vedea ce se petrece în literatură”, a spus Gherghinoiu, amintind şi că această perspectivă este – de fapt – una pozitivistă, cumva în contrast cu cele discutate recent la sediul USR unde se deplângea starea poeziei şi micşorarea numărului de cititori pentru această specie literară. Vorbitorul a amintit şi că Brăila are preponderent poetese – şi unele scriu chiar foarte interesant, şi mai puţin poeţi masculi, “dar poate că este o caracteristică venită din celebra butadă conform căreia la Brăila sunt multe femei frumoase, şi aceste femei ar fi dorit să-şi pună amprenta personală…”.

        Remarcând prezenţa sentimentului iubirii şi al altor trăiri de o sensibilitate aparte, Gherghinoiu şi-a exprimat bucuria de a fi prieten cu Marian Covache, redactorul cărţii, cel prin intermediul căruia a ajuns să cunoască textele – pline de sentimente – poetice ale Corneliei Vîju, să fie prefaţator – sub titlul “O poetă romantică”.

        La rândul său, Marian Covache şi-a exprimat mulţumirea pentru sprijinul acordat tinerei poete pe care o cunoaşte de multă vreme, pe care a avut-o colegă de redacţie la “Monitorul de Brăila” unde era redactor-şef, dându-i posibilitatea să se exprime prin scris, în calitate de jurnalist, cunoscându-i încă de pe atunci  – în urmă cu trei ani – şi versurile. “Mă bucur că am ajutat-o pe Cornelia Vîju să debuteze de două ori, o dată în presa scrisă şi acum în poezie, la fel cum mă bucur că în acest mod am ajuns să fiu şi eu publicat întro carte”, s-a confesat editorul care a trecut anul acesta, cu bine, de o operaţie pe cord, şi acum speră ca şi al doilea volum – pentru care autoare are suficient material – să iasă destul de curând din tipar.

      De o emoţie greu stăpânită a dat dovadă autoarea, care şi-a pregătit un mic discurs de prezentare din care nu au lipsit referirile la prietenie şi coincidenţe aranjate de Cel de Sus. Şi cum momentul se plia foarte bine pe acest gen de mărturisiri, Cornelia Vîju a mulţumit şi public lui Constantin Gherghinoiu pentru cuvântul de întâmpinare, la fel şi lui Marian Covache căruia i-a dedicat şi primul poem din volum, cel intitulat “Unui om deosebit”. De asemenea, din capitolul întâlniri deosebite ale autoarei, a mai fost menţionată o prietenă, şi chiar dacă aceasta nu dorea să fie prezentată, ea fost numită – Vasilica Neacşu.

        Înainte de binecunoscuta sesiune de autografe în foto mai sus – fotograf  Cerasela Georgescu, Biblioteca „Istrati”), autoare a dat citire câtorva poeme între care “Degetele mele”, “Număr secundele”.