Concursul de matematică “Epsilon”, la Şcoala Roşiori

Primul eveniment din amplul proiect educativ interjudeţean intitulat “Matematica în mediul rural” – coordonatori şi iniţiatori fiind prof. Cătălin Nicolae Stănică de la Şcoala “Eminescu” şi prof. Ştefănuţ Ciochină de la Şcoala “I. L. Caragiale” – s-a desfăşurat vineri, la şcoala din Roşiori. Activităţile din unitatea gazdă au fost coordonate de prof. Cristian Pîcleanu – director adjunct. Inspectoratul Şcolar a oferit un sprijin substanţial, inspectorul de specialitate Mihaela Giurcă fiind prezentă la această primă ediţie a competiţiei. 

DSC02536

Au fost 96 de concurenţi, elevi din clasele V-VIII din şcolile brăilene Bărăganu 1 şi 2, SAM Ciocile, Colţea, SAM Dudeşti, Plopu, Roşiori, SAM Tătaru, SAM Traian, Unirea, „Al. Vechiu” Zăvoaia, dar şi de la SAM „Areta Teodorescu” Griviţa din judeţul Ialomiţa.

diploma dina baschet 029

Palmares

 Clasa a V-a: Mădălina Laura Mădularu, Scoala nr. 1 Bărăganu – premiul I; Mihai Zamfir, SAM Tătaru – premiul II; Elena Damian şi Alexandra Dobre, ambele de la SAM „Areta Teodorescu” – premiul III. Menţiuni: Giorgiana Cheleş de la Scoala nr. 1 Bărăganu, şi Cornel-Alexandru Lipan şi Maria-Alexandra Constantin de la Plopu, Alexandru Lungu de la Colţea.

 Clasa a VI-a: George Mircia, Unirea – premiul I; Andreea Ene, SAM Dudeşti – premiul II; Damian Andrei Ion, SAM „Areta T.” Griviţa – premiul III. Menţiuni: Adina Bejgu de la SAM Dudeşti, Mihaela-Violeta Pletea de la Plopu, Elena Alexandra Vlase de la SAM Ciocile.

 Clasa a VII-a: Diana Mădălina Mucea, Plopu – premiul I; Dorin Cotigă, Plopu – premiul II; Florentin Chiţuleasă, SAM Ciocile – premiul III. Menţiuni: Victoriţa Andrei şi Alina-Violeta Nistor de la Colţea, Corina Marin de la Şcoala nr. 1 Bărăganu, Elena Luminiţa Moroianu de la Zăvoaia, Daria Preda de la Şcoala nr. 2 Bărăganu.

 Clasa a VIII-a: Alexandra-Teodora Stanciu, SAM Dudeşti – premiul I; Iuliana Pintilie, Plopu – premiu II; Mihaela Cioacă, Zăvoaia – premiul III. Menţiuni: Nicoleta Pârciulescu de la Roşiori, Mihai Claudiu Georgian Cenuşă de la Plopu, Vasilică Viorel Dobre de la SAM din Griviţa, Dănuţa Olguţa Iordache-Grigorescu de la Şcoala nr. 1 Bărăganu.

 În concurs au fost implicate peste 25 de cadre didactice, iar valoarea premiilor a fost de 1500 lei. Premiile au fost oferite de prof. Nicolae Cătălin Stănică şi prof. Mihaela Giurcă.

În imagine, Iuliana Pintilie – imediat ce a primit diploma şi premiul II de la Cătălin Nicolae Stănică.

DSC02557

Iată şi câteva puncte de vedere exprimate de organizatori şi participanţi:

Prof. Cristian Pîcleanu:“Prezenţa într-un număr atât de mare a elevilor la acest concurs este dovada interesului care îl manifestă pentru disciplina matematica elevii din mediul rural. Rezultatele obţinute au confirmat faptul ca nivelul cunoştinţelor de matematică al elevilor din mediul rural este ridicat. Acest concurs şi acest proiect au fost o oportunitate de exprimare matematică pentru elevii şi profesorii din mediul rural”.

Prof. Nicolae Şeitan –  director al Şcolii Roşiori: “Este o cinste pentru Şcoala Roşiori de a organiza acest concurs, concurs care îi ajută pe elevi să capete experienţă pentru viitoarele examene şi concursuri, încredere în posibilităţile lor intelectuale şi satisfacţia obţinerii  unor rezultate deosebite. Pentru toţi participanţii, elevi din mediul rural, concursul a fost un câştig, un prilej de a-şi testa cunoştinţele şi abilităţile matematice”.

Inspector Giurcă Mihaela: “Concursul Epsilon, componentă a proiectului <Matematica în mediul rural>, poate fi considerat o provocare pentru profesori şi elevi. În acelaşi timp este o şansă de afirmare a acestora”.

Prof. Stănică Nicolae Cătălin: “Proiectul va continua cu alte concursuri de matematică la Şcoala Lanurile, la SAM Movila Miresii, la Liceul <Matei Basarab>, iar faza finală va avea loc la Şcoala <I. L. Caragiale>. Concursul s-a desfăşurat într-o atmosferă plăcută realizată de gazdele proiectului de la Şcoala Roşiori. Implicarea elevilor şi a profesorilor în acest proiect, prin activităţi matematice are drept scop realizarea unei egalităţi de şanse între elevii din mediul rural şi cei din mediul urban şi oferirea într-o zonă propice a unui concurs de matematică serios, corect, care să încurajeze şi să stimuleze activitatea intelectuală a elevilor şi profesorilor din mediul rural ”.

 Detalii şi pe pagina web http://matebr.weebly.com/blog.html dar şi pe http://matebr.weebly.com/index.html

Şi pentru că am menţionat la început proiectul, să mai dăm câteva amănunte despre el. În motivaţie, iniţiatorii au precizat: „Pentru că lumea este în schimbare continuă… Lipsa educaţiei pentru viaţa publică, lăsată undeva între şcoală şi familie, se concretizează în lipsa coagulării comunitare, lipsa exerciţiului de relaţie şi a experienţei muncii în echipă”.

Din echipa de proiect fac parte şi alţi profesori, de la Şcolile Lanurile, Roşiori, Movila Miresii, Latinu, Măxineni, Baldovineşti, „C. Sandu-Aldea”, „Ecaterina Teodoroiu”, „Fănuş Neagu”, „Mihu Dragomir”, „V. Alecsandri”, „Aurel Vlaicu”, „Mihai Viteazul”, Liceele „Iorga” şi „Darclee”, Grupul Şcolar „Edmond Nicolau”.

Reclame

Umor la Mall

E bine, cred, pentru cetăţenii care nu mai ies în oraş decât pentru cumpărături, să vină distracţia după ei… cu toate că în evenimentul despre care voi povesti acum este mai degrabă vorba de o parte a activităţii de marketing a echipei de la Promonada Mall şi nimic mai mult. În fine, s-a întâmplat să trec pe-acolo în seara de 31 octombrie, când se produceau în faţa clineţilor actorii Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru. Nu aş zice că şi-au pierdut harul, pentru că aş minţi. Sunt la fel, doar ca unele din poante erau inspirate din viaţa unor colegi de breaslă, e-devărat mai puţin înzestraţi de mama-natură cu talent şi mai mult nişte vedete de carton ) cei numiţi în reviste… VIP-uri, ceea ce nu-i chiar o metodă grozavă să le oferi oamenilor umorul.  DSC06840

Oricum, au mai fost şi alte subiecte abordate în glumele propuse auditoriului, oamenii râdeau, semn că a fost binevenită întâlnirea  de la care unii au plecat şi cu autografe.

Şi privindu-i pe cei doi actori, cândva bine primiţi şi pe platourile de filmare ale Televiziunii Române – unica, la vremea dinainte de 1989 – mi-am amintit şi de unele păreri aparţinând celor care sunt mai mereu public la teatrul dramatic. Ei spuneau că ar trebui să existe în repertoriul local cel puţin două-trei comedii bune, regizate în stilul clasic, fără “machiajul” distorsionant al modernităţii cu orice preţ, fără scoateri din context, ci pur şi simplu comedii la care publicul să râdă cu poftă. Da, bune idei!

Micul hoţ auto, depistat de jandarmi

Plt. Sorin Neftode de la Compartimentul Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila ne informează despre un caz de furt în care a fost implicat un minor.

“Vineri, 30 octombrie, în jurul orei 02.00, un echipaj de jandarmi aflat în misiune de patrulare în cartierul Radu Negru a depistat un tânăr care a sustras mai multe bunuri din autoturismele aflate în parcarea unui bloc. Făptaşul, Z.M., de 13 ani, a fost observat pe strada Nicolae Iorga, iar la vederea jandarmilor a încercat să fugă având asupra sa două genţi. Bunurile care se aflau în aceste genţi, printre care trusă prim ajutor, vestă reflectorizantă, trusă scule, au fost predate, împreună cu minorul, lucrătorilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila, în vederea continuării cercetărilor”, precizează Sorin Neftode.

Lansarea Proiectului „Un Grec, Doi Greci, Trei Greci… Brăila” la Muzeu – o bucurie a întregii societăţi

Un moment istoric s-a derulat în 31 octombrie al Muzeul Brăilei, concomitent cu lansarea Proiectului “Un Grec, Doi Greci, Trei Greci. Reactivarea memoriei culturale a oraşului Brăila. Cazul Comunităţii greceşti – derulat de Muzeu în parteneriat cu Consiliul Judeţean şi şi Comunitatea Greacă Brăila, cu finanţare AFCN, dar şi cu ajutor de la sponsori. Acest proiect marchează deschiderea Centrului Diversităţii Culturale – care, cel puţin deocamdată, este purtătorul de mesaj al nativilor greci cu legături brăilene – un spaţiu nou, al memoriei şi al viitorului deopotrivă, care îşi aşteaptă vizitatorii şi unde Camelia Hristian – asistent proiect – gestionează în continuare un fond documentar ce se măreşte pe zi ce trece, semn că istoria îşi urmează firesc, generos (şi, în ultimă instanţă, omeneşte frumos) cursul.

În acest spaţiu nou (din incinta clădirii muzeale brăilene, realmente împrospătat şi mobilat prin grija sponsorilor), care a fost oficial deschis la finele lui brumărel, au intrat cu acest prilej o mulţime de etnici greci – nu doar brăileni, ci şi gălăţeni, din capitală şi alte localităţi – şi prieteni ai lor pentru a se bucura de această ocazie deosebită ce le-a permis să-şi adune într-un tot constructiv amintirile personale, poveştile de demult despre economia, industria, patrimoniul construit şi comerţul brăilene la care strămoşii lor şi-au adus o excepţională contribuţie. Bucuria a fost cu atât mai mare, cu cât la eveniment au participat şi oaspeţi deosebiţi: Thanos Kafopoulos – însărcinatul cu afaceri al statului grec în România, Konstantinos Tsoukalidis – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Eleno-Română, sponsorul principal al Centrului Diversităţii Culturale (brăilean prin naştere, după cum am aflat la lansare), Gabriel Dragoş Zisopol – preşedintele Comunităţii Elene din România, deputatul grecilor în Parlamentul României.

În buna tradiţie a acestui gen de evenimente, gazde au fost Ionel Cândea – directorul Muzeului, managerul proiectului  – şi Haralambie Caravia – preşedintele Comunităţii Elene Brăila. Haralambie Caravia a sintetizat pentru conaţionali (sunt ei greci, dar nu uită niciodată să mulţumească statului român pentru că i-a lăsat să se manifeste aşa cum ştiu ei mai bine, pe refugiaţii politici românii i-au primit cu înţelegere şi cu prietenie, şi se simt deopotrivă români – unii chiar sunt chiar mai români decât noi, scuzaţi-mi jocul de cuvinte, dar el ascunde/ dezvăluie un mare adevăr!) : « Un grec, doi greci… este numele proiectului cultural început la Brăila, fiind o cercetare dedicată contribuţiei grecilor care au influenţat decisiv istoria culturală şi economică a oraşului Brăila. Scopul genral al proiectului este reactivarea memoriei şi a mediului cultural-istoric al oraşului Brăila din perspectiva comunităţii elene. Proiectul şi-a propus realizarea unei baze de date cu un bogat conţinut textual, imagistic şi audio-video (…) s-a realizat şi o hartă virtuală care propune trasee urbane cu mărturii ale prezenţei grecilor în oraş – traseul amrilor edificii private greceşti (Lichiardopol, Suliotis, Lascaris, Leonida, Embeirikos, Pestemalgioglu, Chryssoverghis), traseul lui Panait Istrati, traseul lui Perpessicius. S-au editat o broşură şi o carte care conţin amintiri şi fotografii vechi ale diferitelor familii de greci din Brăila care trăiesc în toată lumea. S-au realizat două documentare, unul în care a fost evocat spiritul lui Nicolae Iorga (…), al doilea dedicat amintirilor urmaşilor diverselor valuri de greci (…) Călătoria noastră nu se termină aici. Această inaugurare este începutul unei cercetări asupra istorie grecilor aici şi vă aşteptăm să vă îmbarcaţi în corabie să facem împreună periplul». De asemenea,  preşedintele Comunităţii greceşti a dat citire scrisorii transmise cu acest prilej de Georgios Tsilimidis – primarul din Argostoli (înfrăţiţi cu Primăria Brăila în luna mai 2009), scrisoare cu un mesaj sincer de deschidere şi prietenie cum rar se mai scriu, cred, astăzi, când lumea comunică lapidar şi sec prin intermediul msm-urilor şi al e-mail-urilor. Iată un exemplu (ca să vedeţi că ştiu ce spun…): «Legăturile care ne unesc cu oraşul şi primăria dumneavoastră nu sunt tipicale. Nu sunt relaţii care se bazează pe reguli determinate de acordurile europene de prietenie. Sunt legături puternice, unice şi deosebite. Şi asta pentru că vin ca emanaţie a unei prietenii îndelungate, a unei fraternităţi, solidarităţi şi colaborări de secole dintre strămoşii popoarelor noastre».

La eveniment au fost prezenţi şi tineri membri ai Ansamblului de muzică şi dansuri «Parnassos» al Comunităţii Elene brăilene, îmbrăcaţi în superbele costume populare. Auditoriul a putut urmări şi câteva dintre mărturiile video înregistrate de coordonatorii de proiect – una dintre cele mai bogate în amănunte (mi-a plăcut mult referirea la strada copilăriei, una a etniilor, de o bogăţie cumva reprezentativă pentru Brăila – cu români, greci, turci, ţigani şi nu numai…) fiind cea oferită de Nicolae Saridache – fost preşedinte al Comunităţii Elene înaintea lui Haralambie Caravia.

Între cei care au primit mulţumirile managerului de proiect, pentru o contribuţie deosebită adusă întregirii muncii de echipă, s-au aflat Camelia Hristian, Ghena Pricop şi Gabriel Stoica – membri în echipa de proiect, dar şi doamnelor Maria Ganea din partea Comunităţii greceşti, Elena Lazăr – conducător al Editurii Omonia, Denise Theodoru – membră a Comunităţii Elene dar şi a echipei de la Radio Actualităţi.

Nu mai rămâne de spus decât « Bine aţi venit!» la Centrul Diversităţii Culturale din Piaţa Traian, spaţiu unde suntem călăuziţi în interesanta călătorie prin istoria şi cultura greco-română (scuze, dar exprimarea mi se pare foarte valabilă…) de Camelia Hristian. Mai multe date găsiţi şi pe https://brailachirei.wordpress.com/2009/10/30/un-grec-doi-greci-%e2%80%93-proiect-al-muzeului-brailei-si-comunitatii-elene/ unde am anunţat lansarea proiectului.

Un banc tocmai bun de … campania electorală

Am primit pe e-mail un banc, şi chiar dacă nu sunt adepta acestui gen de umor, trebuie să recunosc că acesta mi-a plăcut. Mai mult, se potriveşte de minune… perioadei. Aşa că vi-l prezint aici: 

 La facerea lumii, Dumnezeu, pentru a-i ajuta pe oameni să prospere, a hotărât să dea printr-o Lege Divină fiecărei naţii câte două virtuţi.

Astfel, El i-a facut:
– pe elveţieni – ordonaţi şi respectuoşi faţă de legi;
– pe nemti – disciplinaţi şi raţionali;
– pe englezi – perseverenţi şi studioşi;
– pe japonezi – muncitori şi răbdători;
– pe unguri – hotărâţi şi buni meseriaşi;
– pe francezi – culţi şi rafinaţi;
– pe spanioli – veseli şi ospitalieri
ş.a.m.d.

Când a ajuns la români, I-a spus îngerului consilier care îşi nota: `
– românii vor fi inteligenţi, cinstiţi şi buni politicieni…

Dupa ce a publicat-o în “Monitorul Celest”, îngerul a remarcat:

 – Doamne, ai dat tuturor popoarelor câte două virtuţi, iar românilor trei. Oare în acest fel, nu cumva ei îi vor depăşi şi exploata pe toţi ceilalţi?

– Aoleu, aşa e! Ai dreptate! Atunci să revenim cu o Ordonanţă de Urgență. Şi ea suna astfel: ”Pentru că virtuţile Dumnezeieşti, odată acordate, nu se mai pot lua înapoi, precizez că nimeni nu va putea avea şi folosi mai mult de două virtuţi în acelaşi timp!”

 Şi astfel se explică de ce românii…
– care sunt inteligenţi şi cinstiţi, în nici un caz nu fac politică;
– cei care sunt cinstiţi şi fac politică, în mod sigur nu sunt inteligenţi;
– care fac politică şi sunt inteligenţi, categoric nu sunt cinstiţi.