Săptămâna Patimilor. Sâmbăta mare

*Săptămâna Patimilor. Sâmbăta mare *Iconografie, tradiții și obiceiuri

Sâmbăta din Săptămâna Patimilor, la creștini, este Sâmbăta Mare, Sfânta și Marea Sâmbătă când se prăznuiește îngroparea Mântuitorului și pogorârea la iad unde „a propovăduit și duhurilor ținute în închisoare” după cum spune Apostolul Petru, citat în Evanghelii.

Sfântul Ioan Damaschin, autorul Canonului Sfintelor Paști, spune: „Deși Hristos a murit ca un om, iar sufletul său s-a desprins din preacuratul său trup, dumnezeirea lui a rămas nedespărțită de amândouă, de trup și de suflet”.

Sâmbăta mare este ultima zi din postul Paștelui. Creștinii se pregătesc cu respect pentru praznicul Învierii Domnului, marea sărbătoare. Pe vremuri, credincioșii țineau vinerea post negru și nu mergeau la câmp, nu lucrau în casă. Femeile pregăteau și coceau pasca, încă de vineri. O făceau în formă rotundă, după credința că scutecele în care a fost înfășat Iisus Hristos aveau formă rotundă; sau făceau pasca cu patru colțuri, după model piatra de mormânt. La mijloc, pasca avea o cruce. Semnul crucii era și în ritualul introducerii în cuptor. Femeie făceau semnul crucii cu lopata pe cei patru pereți ai cuptorului și spuneau „Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Cruce în tus-patru/ Cornuri de casă/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precista la fereastră”. Cojile de la ouăle din aluatul de pască erau aruncate pe o apă curgătoare.În noaptea de sâmbătă spre duminică, creștinii mergeau (merg și acum) la biserică pentru slujba Învierii având cu ei pasca, ouă roșii și alte alimente care vor fi sfințite. Duminică dimineață, la încheierea Sfintei Liturghii se întorceau acasă cu lumânarea aprinsă și o stingeau de grindă. Luau sfânta anafură, pasca, ouăle și celelalte bucate sfințite la biserică și pregăteau masa de Paști. Tot aici se afla și mielul – aliment ritual, simbol pascal și hristic.

Foto 1 – Coborârea de pe cruce în viziunea artistică a lui Fra Filippo Lippi (Filippino Lippi), Galleria dell Accademia, Florența; foto 2 – Așezarea în mormânt a Mântuitorului (iconografie bizantină); foto 3 – Punerea în mormânt pictată de Caravaggio, în Muzeul Vatican

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Vinerea mare – obiceiuri și tradiții populare

*Săptămâna Patimilor. Vinerea mare – iconografie, obiceiuri și tradiții populare românești *#sarbatoripascale

Foto 1 – frescă reprezentând Crucificarea realizată (1300) de Giotto;

foto 2 – crucificarea pictată de Fra Angelico (lucrare din 1420 – 1423);

foto 3 – crucificarea, pictură (1600) de El Greco – face parte din colecție privată;

foto 4 – crucificarea în viziunea artistică a lui Anthony van Dick (lucrare realizată între 1628 și 1633)

Obiceiuri și tradiții populare din Vinerea Mare

Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este ziua de amintire a răstignirii lui Iisus. În bisericile ortodoxe se scoate Sfântul Epitaf pe sub care trec oamenii. Se crede că cei ce trec de trei ori nu-i doare capul și mijlocul, iar daca își sterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi. Zilei i se spune și Vinerea Seacă. Mai ales femeile bătrâne țineau post negru și seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafură. Despre florile aduse la slujbă, se credea că sunt purtătoare de leac. La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări, jelesc morții. Credincioșii mergeau către case cu lumânări aprinse, că să afle și morții. Ocoleau casa de trei ori și intrand, se închinau, făceau câte o cruce cu lumanarea aprinsă în cei patru pereti sau la grindă și păstrau lumanarea pentru vremuri de necaz.Se credea că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar daca nu, anul nu va fi roditor. Nu se cocea pâine sau altceva în această zi, să nu le ardă mâinile Maicii Domnului. Nu se cosea, ca să nu orbească. Nu se țesea, nu se torcea, nu se spăla, ca să nu se supere Sfânta Vineri. Se afuma casa cu tămâie, înconjurând-o de trei ori în zorii zilei, pentru ca primejdiile, bolile să nu se apropie de casă, de pomi, să fie apărați de trăsnet. Vinerea seacă era considerată și vinerea sluțeniei – oamenii cu diverse afecțiuni ale pielii mergeau să se scalde în primele ore ale dimineții, în ape curgătoare, fără să fie văzuți de nimeni. Copiii adunau flori de câmp si le duceau la biserică.În Vinerea Mare, credincioșii participă seara la slujba (denie) Prohodului Domnului. (Informații din „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată” de Marcel Lutic, editura Vasiliana și de la alți cercetători etnologi)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Joia mare – tradiții și obiceiuri populare românești

*Săptămâna Patimilor. Joia Mare – tradiții și obiceiuri populare românești *Oamenii din vechime nu lucrau în această zi * Se făceau focuri pentru morți * Se vopseau ouă

În spațiul românesc, majoritar creștin, Sărbătorile Pascale au un rol important. Obiceiurile și tradițiile sunt strâns legate de tot ce se întâmplă în zilele Paștelui (poveștile biblice devin repere). Alteori, tradițiile vin din timpuri mult mai vechi. La mijlocul săptămânii, în Joia Mare, sunt multe simboluri în joc.

Cităm spre exemplificare din cartea „Ghidul sărbătorilor românești” de Irina Nicolau (Humanitas, 1998): „Joia Mare din Săptămâna Patimilor este foarte însemnată. Se mai numeşte Joia Neagră sau Joimăriţă. Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Pe unele pur şi simplu le fură, le frige şi le mănâncă. Când Joimăriţa nu se manifestă explicit, o fac, pe alocuri, colindătorii: ei controlează torsul, îşi bat joc de leneşi şi chir ard fuioarele netoarse. Nu se lucrează în această zi. Se face, în schimb, borş. Borşul din Joia Mare ţine tot anul. Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor. Fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor.

Pentru morţi se fac focuri din vreascuri rupte cu mâna, netăiate. Pe lângă foc se aşează scaune, se pune pâine cu vin, se tămâiază. În această zi morţii se pregătesc să vină pe pământ, aşa că trebuie să fie ajutaţi şi primiţi bine. Pe morminte se varsă apă şi se pun lumânări şi aşchii de lemn aprinse. Copiii umblă prin sat cu toaca şi cântă:<Toacă tocănelele,/ Joi, Joimărelele./ Paşte popa vacile/ /Pe toate ogaşele,/ Duminică-i Paştele>.În Joia Mare cade Nunta urzicilor. Din momentul în care înfloresc, urzicile nu mai sunt bune de mâncat. În unele locuri există obiceiul de <strigare peste sat>, asemănător celui de la Lăsata Secului. Tinerii se strâng şi, într-o formă ce poate aminti unui orăşean de brigăzile de agitaţie, fac publice greşelile celor păcătoşi.Iată o mostră de dialog: <- Vai de mine, măi!/ – Ce ţi-e ţie, măi?/ – Că mă doare capul…/ – Pentru ce te doare capul?/ – Pentru că Constantinu Nuţului s-a îmbătat la făgădău (cârciumă) şi…>.

În Joia Mare femeile vopsesc ouăle. Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate (pictate cu ceară), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase. Primul ou încondeiat de încercare se numeşte <cearcă>. Se vopsesc şi ouă negre dar mai rar. Numele motivelor de pe ouă sună familiar: brâul popii, suveica, oala legată, crucea rusească, roata carului, mânecă sucită, floarea Paştelui, brăduţul, cercelul doamnei, lintea, garoafa, frunza nucului, ghiocelul, grâul câmpului, calea rătăcită, fluturul, peştele, păianjenul, laba gâştei, aripioara, berbecele, unghia caprei, urechile iepurelui, creasta cocoşului, laba broaştei, laba racului, laba cârtiţei, inelul ciobanului, cârja, steaua, fluierul ciobanului, pălăria neamţului… În lumea oraşului, care este domeniul unde omul obişnuit ţine cu atâta minuţie socoteala ornamentelor? Ouăle muncite nu se dau de pomană – nu le primeşte Dumnezeu. Unele sunt pline, deci se pot mânca, altele, goale, se înşiră pe aţă şi se pun la icoană. Scrisul ouălor se plăteşte. Femeile mai pricepute îl fac şi pentru alte case. Se plăteşte pe claie. O claie numără 30 de ouă. Numai oul roşu se duce la câmp; el se păstrează peste an ca să te apere de farmece. Şi Dracu tot de ouăle roşii se interesează. Cică el de două lucruri întreabă: dacă oamenii mai colindă şi dacă mai fac ouă roşii. Când n-or mai face asta, Dracu devine stăpân peste lume. Există şi o rândului a ciocănitului. Se crede că oamenii care ciocnesc între ei ouă de Paşte se întâlnesc pe lumea cealaltă. Se ciocneşte capul cu capul şi dosul cu dosul. În prima zi de Paşte se ciocneşte numai cap cu cap. Cel mai mic (în vârstă, în importanţă) ţine oul şi cel mare îl ciocneşte: <Hristos a înviat!, Adevărat a-nviat!>. Se ciocneşte şi pe luate – cine sparge oul are voie să-l ia, iar dacă partenerul refuză să i-l dea, pe lumea cealaltă îl va mânca stricat şi uns cu păcură. După unii ouăle se ciocnesc până la Înălțare. Alţii cred că mai poţi s-o faci de Duminica Mare a Rusaliilor. A observat cineva că spargerea ouălor este un gest violent?”

Conform poveștii biblice, in Joia mare s-au petrecut cel puțin patru momente semnificative care îl au în centru pe Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de taină, sărutul lui Iuda, rugăciunea din grădina Ghetsimani. Iconografia – creștină și nu numai – e revelatoare în acest sens.

Foto 1 – Iisus spală picioarele ucenicilor (iconografie bizantină); foto 2 – Cina cea de taină (pictura murală realizată, în 1495 – 1498, de Leonardo da Vinci; în biserica dominicană Santa Maria delle Grazie, Milano); foto 3 – rugăciunea lui Iisus din gradina Ghetsimani (iconografie bizantină); foto 4 – sărutul lui Iuda (fresca lui Giotto, datată 1305); foto 5 – cartea

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Filarmonica ”Lyra – George Cavadia”, invitație la Concert pascal

*În data de 30 aprilie 2024, ora 12.30 – holul Casei Tineretului; intrare liberă

Filarmonica „Lyra-George Cavadia” ( Filarmonica „Lyra – George Cavadia” Braila ), prof. col. (r) dirijor Petrea Gogu director, propune brăilenilor un concert dedicat Paștelui – serbat de creștinii ortodocși în această perioadă. În Săptămâna Patimilor, au fost alese rugăciuni pentru Concertul pascal. Vor interpreta piese potrivite momentului, sextetul și corul filarmonicii brăilene, ambele dirijate de Petrea Gogu.

Soliste vor fi eleva Anda Ștefania Baciu de la Liceul de Arte ”Hariclea Darclée” ( Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, Braila ) și Raluca Elena Baciu – studiază canto clasic la Școala Populară ”Vaspasian Lungu”. Concertul pascal oferit de prietenii noștri are loc în data de 30 aprilie 2024, de la ora 12.30 în holul Casei Tineretului. Intrarea este liberă.

De ce rugăciuni cântate? Ne spune prof. Alexandra Gurgu – secretar muzical al filarmonicii, în invitație: ”Și cum rugăciunea colectivă este întotdeauna mai puternică, glasurile reunite în cadrul Corului Filarmonicii vor interpreta un repertoriu adecvat Sărbătorii Pascale, fiind însoțit pe alocuri de susținerea armonică a sextetului Filarmonicii, ambele formații fiind sub conducerea dirijorală a maestrului Petrea Gogu. Sopranele Raluca Elena Musat și Anda Ștefania Baciu se vor remarca în calitate de soliste”.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești

Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri populare românești *În destule gospodării încă se mai face curățenia generală – ca pe vremuri, se dau pomeni pentru morți, se fac ouă roșii și cozonaci

Tradițiile populare din spațiul românesc stabilesc, dincolo de regulile duhovnicești ale perioadei Pascale, anumite reguli de conduită care completează, cumva, norma religioasă sau îi caută un sens laic, mai aproape de înțelegerea celui care nu cunoaște destulă teologie. Din volumul „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești” de Romulus Antonescu (editura TipoMoldova, 2016) aflăm câteva astfel de tradiții și obiceiuri, unele încă active în comunitățile rurale și nu numai – exemplu, curățenia generală care se face în gospodării, pomenile pentru morți, postul negru din Vinerea Mare, pregătirea în casă a cozonacilor, a ouălor roșii.

„Săptămâna Patimilor se deosebește de toate celelalte prin câteva caracteristici liturgice, care îi conferă o notă de sobrietate și măreție în același timp, tristețe dar și de bucurie, de pocăință și nădejde; acum se retrăiește amintirea plină de dramatism a patimilor Mântuitorului; se crede că acum morții revin printre cei vii, de aceea abundă practicile de pomenire a morților și strămoșilor, pomenirea lor făcându-se în Joia Mare; slujbele ținute în biserică amintesc de evenimente și momente din istoria sfântă a mântuirii, fiind cunoscute sub numele de Denii. Astfel, lunea se face pomenirea lui Iosif cel prea frumos, pierdut de frații săi, dar și pilda smochinului neroditor ca simbol al sinagogii care nu a adus rodul mântuirii. Marțea se face pomenirea celor zece fecioare. Miercurea este dedicată amintirii femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului.Joia patimilor este închinată amintirii a patru evenimente din viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească înainte de Patimi, unde accentul cade pe iubire și începutul Patimilor prin vinderea Domnului Iisus Hristos. În Vinerea mare se face pomenirea Patimilor și mărturia tâlharului care a ajuns în Rai; se rostește Prohodul. Sâmbăta este ultima zi a Săptămânii Mari, când se pomenește despre îngroparea trupului lui Iisus și coborârea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica la viață veșnică pe cei din veac adormiți.

Postul acestei săptămâni are următoarea rânduială: luni, marți, miercuri și sâmbătă se consumă mâncare uscată, numai seara; joi este dezlegare la ulei și vin; vineri nu se cuvine a mânca; cei care nu pot respecta postul (bolnavii și bătrânii) pot mânca pâine și bea apă după apusul soarelui; mâncarea uscată constă în pâine, apă, nuci, halva, smochine, miere, alune, prune uscate, mere etc.; se poate mânca și mâncare gătită de post, consumată după apusul soarelui; nu este voie să se mănânce urzici sau mâncăruri gătite cu oțet, pentru că Mântuitorul a fost bătut cu urzici și i s-au umezit buzele cu oțet în loc de apă; curățenia sufletească și trupească este însoțită și de curățenia de Paște din gospodării; se văruiește, se zugrăvește, se spală covoarele, preșurile și geamurile, se văruiesc trunchiurile copacilor; spre sfârșitul săptămânii, se pregătesc cozonacii, ouăle roșii și preparatele din carne de miel, toate trebuind să fie gata pentru a fi sfințite la biserică, în dimineața Duminicii Învierii Domnului”.

Foto 1 via Muzeul Muzeul Național al Țăranului Român – icoană pe sticlă „Maica Domnului Îndurerată”, Țara Bârsei, sec. XIX; foto 2 – cartea „Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești”

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Hristos, Mântuitorul lumii” – corul „Armonia” în concert pascal

*”Hristos, Mântuitorul lumii” – corul „Armonia” în concert pascal *La casa „Goangă” & Casa de Cultură Brăila în 25 aprilie 2024 de la 17.00

Un concertul extraordinar sub genericul „Hristos, mântuitorul lumii” a pregătit corul bărbătesc „Armonia”, prilejuit de apropierea marii sărbători creştine a Învierii Domnului. Va avea loc joi, 25 aprilie 2024, de la ora 17.00, la casa memorială „Petre Ștefănescu-Goangă” – sediul Casei de Cultură Brăila. Corul bărbătesc „Armonia” este coordonat și dirijat, cum se știe, de preot prof. Ioan Păvăloiu.

Emanoil Mircea Ciucasu – manager Casa de Cultură Brăila , organizator manifestare: „Vă aşteptăm, cu mare drag, să ne bucurăm împreună sufletele prin minunatele cântări închinate Sfintelor Patimi pentru ca, puțin câte puțin, să ajungem de pe Golgota la Înviere, prin Canonul Sfintelor Paști”.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Pesach sameach! Paște fericit!

*Sărbătoarea pascală la evrei

Sărbătoarea Paștelui la evrei are loc timp de 8 zile, în perioada 22 – 30 aprilie anul acesta, Pesah în limba ebraică. Brăila, care are o Comunitate a Evreilor – președinte Nadia Ustinescu, serbează aidoma etnicilor din întreaga lume.

Pesah simbolizează eliberarea din robia egipteană şi ieşirea din Egipt sub conducerea luu Moise. Simbolizează, deopotrivă, toate suferinţele îndurate de poporul evreu în timpul celor 40 ani de peregrinări prin deşert.

Unul din cântecele pentru timpul Sederului va fi „Vehi SheAmda”, simbol al perenității și rezistenței poporului evreu.

וְהִיא שֶׁעָמְדָה לַאֲבוֹתֵיֽנוּ וְלָנֽוּ. שֶׁלֹא אֶחָד בִּלְבָד, עָמַד” עָלֵיֽנוּ לְכַלּוֹתֵנֽוּ. אֶלָּא שֶׁבְּכָל דּוֹר וָדוֹר, עוֹמְדִים עָלֵיֽנוּ לְכַלּוֹתֵנֽוּ. וְהַקָּדוֹשׁ בָּרוּךְ הוּא מַצִּילֵנוּ מִיָּדָם

Vehi She’amda, La’avotainu Velanu Shelo Echad Bilvad, Amad Aleinu Lechaloteinu Ela Sheb’chol Dor VaDor Omdim Aleinu Lechaloteinu V’HaKadosh Baruch Hu Matzilenu Miyadam

– în traducere „Și acestea (binecuvântarea Domnului și Tora) ne-au ținut în viață pe noi și pe părinții noștri. Pentru că, în fiecare generație, mulți au încercat să ne distrugă, dar bunul Dumnezeu ne-a salvat din mainile lor”

Chag Pesach Kasher ve Sameach!

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Concert de muzică sacră

*Interpretează, corala „Camerata” a CJCPCT & Centrului de Creație Brăila condusă de plt. Ionuț Raul Badale * La Capela Militară în 21 aprilie 2024, de la ora 10.00

Corala „Camerata” a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) & Centrului de Creație Brăila condusă de plt. Ionuț Raul Badale va oferi un concer de muzică sacră la Capela Militară ”Sf. Mucenici Brâncoveni” din municipiul Brăila în 21 aprilie 2024, de la ora 10.00.

Salvați data și ora în agendă… * CJCPCT & Centrul de Creație Brăila *

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Comunitatea musulmană, în Ramazan Bayram

*Comunitatea musulmană, în Ramazan Bayram * Miercuri – 10 aprilie 2024 – este prima din cele trei zile de sărbătoare care încheie Luna Sfântă Ramazan

Prima zi din cele trei de Ramazan Bayram este miercuri – 10 aprilie 2024 – și începe cu slujba oficiată în toate lăcașurile de cult musulman, slujbă la care vor lua parte bărbații. După slujbă, membrii familiilor vor merge la cimitir pentru pomenirea celor trecuți la cele veșnice, urmând ca mai târziu copiii să colinde din casă în casă, vestind zilele de sărbătoare. Copiii primesc dulciuri de la gazde. Ramazan Bayramul este binecunoscut ca „Bayramul dulce”, de la baclavale tradiționale în această sărbătoare.

Muftiul Muurat Iusuf va oficia slujba de Ramazan Bayram la Geamia Hunchiar, începând cu ora 7.00. În prag de sărbătoare, Muftiul Muurat Iusuf – șeful Cultului Musulman din România – transmite credincioșilor musulmani următorul mesaj:„Stimați credincioși, încheiem Luna Sfântă Ramazan cu bucurie în suflet și alături de cei dragi. Potrivit tradiției, timp de trei zile cât vom celebra Ramazan Bayramul, casele noastre vor fi deschise prietenilor și rudelor, sărbătorind în jurul meselor cu bucate tradiționale și mulțumindu-i Bunului Allah la finalul celor 30 de zile de post și rugăciune pentru primenirea sufletească și trupească de care ne-am bucurat în această perioadă. Bunătatea, căința, credința, respectul pentru semenii noștri pe care le-am manifestat pe parcursul Lunii Sfinte Ramazan trebuie să fie, însă, reperele vieții noastre de zi cu zi. Vă îndemn și în continuare la reflecție și la rugăciune, vă îndemn să fiți mereu atenți la nevoile celor din jur și să ajutați ori de câte ori puteți, vă îndemn să vă aplecați mai mult asupra hranei spirituale și să mergeți mai des la geamie! Sărbătorile sunt prin definiție un prilej de bucurie și voie bună, dar să nu uităm că în lume sunt semeni de-ai noștri care trec prin momente grele pricinuite de boală, lipsuri materiale și războaie și vă îndemn ca și în aceste zile să vă rugați pentru ei și să vă rugați pentru pace în lume. Vă urez să vă bucurați de liniște și să petreceți sărbătorile în tihnă alături de familie și prieteni. Doresc să transmit tuturor credincioșilor musulmaniRamazan Bayram Fericit! Ramazan Bayramı Qayırlı bolsın! Ramazan Bayramı hayırlı olsun!Eid Al-Fitr Mubarak!”

** Uniunea Democrată Turcă din România a organizat în perioada lunii Ramazan (care a debutat la data de 11 martie 2024) cine tradiţionale (iftar) specifice musulmanilor în localitățile Constanţa, Tulcea, Bucureşti, Brăila, Galaţi, Mangalia, Techirghiol, Medgidia, Cobadin, Tuzla, Eforie, Lazu, Cumpăna, Valu lui Traian, Fântâna Mare.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Lansare de carte la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Volumul este o cercetare de tradiții, obiceiuri și credințe spirituale/ religioase, autorul fiind universitar timișorean; vineri – 12 aprilie 2024 – ora 13.30

Nicolae Hurduzeu – cadru universitar la Timișoara – a publicat la editura Istros/ Muzeul Brăilei „Carol I”, anul acesta, cartea „Călăuzirea sufletului în lumea de apoi în satele de pe valea râului Timiș (jud. Caraș Severin)”. Ea va fi lansată vineri – 12 aprilie 2024 – de la ora 13.30.

Vor prezenta lector univ. dr. Nicolae Hurduzeu (autorul) de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Universitatea de Vest din Timișoara, muzeograf Gabriela Dorina Cloșcă ( Gabriela Dorina Closca ) – șef secția Etnografie și artă populară/ Muzeul Brăilei „Carol I” ( Muzeul Brăilei „Carol I”,Colecțiile Etnografice); de asemenea, sunt așteptați să intervină online colegi ai autorului, respectiv lector univ. dr. Nicoleta Mușat, lector univ.dr. Simona Regep și pr. conf. univ. dr. Constantin Jinga. Moderează, conf. univ. dr. Costin Croitoru – managerul instituției muzeale brăilene. Eveniment în sala de conferințe muzeală, cea numită „Regele Ferdinand și Regina Maria”. Nota red. Va fi, cu siguranță, o întâlnite deosebită având în vedere subiectul cărții (pe care abia așteptăm să o citim!).

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Buna Vestire. Sărbătoarea religioasă, tradiții, obiceiuri

*25 martie este și Ziua Cucului – se spune că în această zi se dezleagă limba păsărilor

Ce e viața fără sărbători? Dar fără tradiții? Comunitățile umane au nevoie de aceste repere, chiar și cele care rămân mai degrabă în ”istorie”. Ne raportăm la ele mai cu seamă dintr-un motiv cultural: în spatele cutumelor, fricilor, poveștilor și legendelor populare, se ascunde o înțelepciune (populară) de la care e bine să luăm – cum se spune – apă vie și lumină. Și ne ghidăm din scrierile celor care au învățat temeinic înainte să aștearnă pe hârtie spusele așa-numite de la popor.

Pentru tradițiile și obiceiurile (multe uitate) din ziua de 25 martie – Buna Vestire în sinaxarul ortodox, ne uităm în cartea „Ghidul sărbătorilor românești” de Irina Nicolau (editura Humanitas, 1998):

„În această zi se sărbătorește vestea cea bună adusă Fecioarei Maria de către trimisul lui Dumnezeu, îngerul Gavriil: <Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei…căci ai aflat har de la Dumnezeu. Și iată, vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus… Duhul Sfânt se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea, și Sfântul care se va naște din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema>.

25 martie e sărbătoare mare. Se zice că într-un an Buna Vestire a căzut în aceeași zi cu Paștele. Preotul s-a dus de cu noapte în biserică și a citit liturghia Paștelui, dar de Buna Vestire nu a pomenit nimic. Și oamenii așteptau să se facă ziuă și nu se mai făcea. Erau acolo mai mulți preoți și unuia i-a trecut prin cap să facă slujbă și pentru Buna Vestire. Pe loc s-a făcut lumină! Dar n-a fost lumină de dimineață, pentru că soarele era deja la amiază.

Să muncești de Buna Vestire este un păcat de neînchipuit. Cică dacă ar măcina unul mălai și din mălai ar face mămăligă pe care ar arunc-o în apă, peștii care ar mânca din ea ar muri. Dacă ar pune mămăliga pe pomi, pomii n-ar rodi. Ouăle ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici o împerechere făcută între animale în această zi nu este bună. Se duc vitele la păscut. Se fac focuri în livezi și grădini, se afumă pomii. Hainele se scot în curte la aerisit. Oamenii se spală pe corp cu apă de nea ca să scape de purici. În această zi se dezleagă limba păsărilor și începe să cânte cucul. De aceea se numește și Ziua Cucului. Se zice că pe timpuri Cucu avea pene de aur și pe nevasta lui o chema Sava. Și Sava s-a iubit cu privighetoarea. Cucu s-a supărat și i-a spus că pleacă. Plină de părere de rău, Sava l-a întrebat unde să-l caute, iar el i-a spus că va fi pe undeva (nu i-a spus unde), de la Blagoveștenie până la Sânziene. De atunci, Sava îl caută peste tot, strigând: cucu, cucu, timp de o lună. Așa că pasărea pe care o vedem și o auzim cântând nu este Cucu, ci nevasta lui, Sava. Într-o altă legendă este vorba de doi gemeni. Pe unul îl cheamă Cucu. Fratele lui îl caută mereu. Se crede că, după șapte ani, cucul se preface în uliu„.

Foto 1 – icoană pe sticlă Buna Vestire, meșter Savu Moga, datare sec. XIX, zonă Arpașu de Sus, Țara Oltului, clasată în categoria Tezaur – colecția Muzeului Național al Țăranului Român;

Foto 2 – cartea regretatei Irina Nicolau (29 ian 1946 – 3 iul 2002)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Ziua Eroilor Turci, serbată la Brăila

*În cimitirul din municipiul Brăila unde sunt înhumați eroii – 754 ofițeri și soldați turci, unde se află și monumentul dedicat lor

Ziua Eroilor Turci – 18 martie – a fost serbată la Brăila, ca în alți ani, printr-un eveniment desfășurat în cimitirul din municipiu unde se află monumentul ridicat în cinstea eroilor turci. Evenimentul face parte dintr-o agendă culturală care pune în valoare minoritățile etnice din România.

Fedbi Osman – președinte Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) – şi Ervin Ibraim – secretar general al UDTR – au participat la evenimentul comemorativ organizat de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa, în 18 martie 2024, la Brăila. Cei doi lideri ai UDTR au depus o coroană de flori şi au păstrat un moment de reculegere la monumentul eroilor turci, în cimitirul unde îşi dorm somnul de veci 754 ofiţeri şi soldaţi turci – sunt doar 12 morminte; majoritatea sunt îngropați în gropi comune. Au depus, de asemenea, coroane de flori Gülten Abdula – președinta Sucursalei UDTR Galați (nota Red. După cum știm, o autoare de cărți despre istoria și tradițiile turcilor trăitori în România), Renan Rustem – președinte Sucursala UDTR Brăila. Au participat la eveniment și Timur Ibraim – președintele Comisiei de religie din UDTR, Şefchet Tefic – președinte Sucursala UDTR Valu lui Traian. Evenimentul, organizat cu prilejul împlinirii a 109 ani de la victoria forţelor navale, la Çanakkale, s-a desfăşurat în prezenţa consulului general al Republicii Turcia la Constanţa – Emre Yurdakul, a reprezentanţilor administraţiei publice locale din Brăila şi din Galaţi. Foto via UDTR

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Tradiții. Religie. Comunitatea musulmană, în Luna Sfântă Ramazan

*Sărbătorile – ale noastre și ale comunităților etnice – ne îmbogățesc viața culturală; regulile, tradițiile din spațiul religios – cu elementele de continuitate – conferă stabilitate

Membrii comunității musulmane din România ( https://www.facebook.com/UniuneaTurca) au intrat, din 11 martie 2024, în cele 30 zile ale Lunii Sfinte Ramazan. Este o perioadă de post și rugăciune. Credincioșii musulmani nu beau apă și nu mănâncă de dimineață și până la apusul soarelui în aceste zile.

„Postul specific Lunii Ramazan este considerat un mijloc de purificare, un exercițiu de autocontrol și o dovadă de credință. Specifice acestei perioade sunt și mesele rituale care deschid și închid perioada de post de peste zi, respectiv cina tradițională de Iftar, servită împreună cu familia și prietenii, și Sahur, masa servită înainte de apariția zorilor, în familie. Postul din Luna Ramazan reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului, alături de Mărturisirea credinței (Shahada), cele cinci rugăciuni zilnice obligatorii (Salah), Pelerinajul la Mecca (Hajj) și Contribuția anuală de solidaritate cu nevoiașii (Zakat). Conform religiei islamice, Postul Ramazanului este un act de pietate şi recunoștință față de Allah, iar tradiția spune că în această perioadă sunt deschise porţile Paradisului, cele ale iadului sunt ferecate, iar diavolii sunt încătuşaţi. Luna Ramazan este a noua lună din calendarul islamic, cunoscută și ca luna iertării și a milei, și semnifică începutul revelării Coranului cel Sfânt profetului Muhammed (PbuH) de către Îngerul Gavriil, eveniment care a avut loc în peștera Hira din muntele Nur, de lângă oraşul Mecca, în Noaptea Sfântă de Kadir, în anul 610, revelație care a durat 23 ani. Noaptea Sfântă de Kadir va fi celebrată anul acesta în noaptea de 5/ 6 aprilie, aceasta fiind a 27-a noapte din Luna Sfântă Ramazan.Muftiatul Cultului Musulman din România îndeamnă comunitatea musulmană să dedice mai mult timp în Luna Sfântă Ramazan pentru rugăciune și căință și să se apropie mai mult de semeni. Fie ca Luna Sfântă Ramazan să fie binecuvântată! Ramazan ayîmîz qayîrlî bolsîn! Ramazan ayımız hayırlı olsun! Ramadan kareem!„, transmite muftiul Muurat Iusuf – șeful Cultului Musulman din România.

** Creștinii catolici se află în Postul Paștelui, ortodocșii intră în Postul Paștelui în 18 martie – pentru ambele comunități (catolici și ortodocși) acest post durează 40 zile, rușii lipoveni ( Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania ) au serbat Maslenița (nota red. După cum se poate vedea și pe pagina https://www.facebook.com/ArmandaFilipine/, am participat la sărbătoarea tradițională organizată de Comunitatea Rușilor Lipoveni Brăila – https://www.facebook.com/crl.braila – în 15 martie) în Săptămâna brânzei, etnicii greci serbează și ei Luna curată (în 16 martie a avut loc festivalul cu acest nume la Muzeul Satului organizat de Uniunea Elenă ( Uniunea Elena Din Romania) – https://www.facebook.com/UNIUNEA.ELENA.DIN.ROMANIA), evreii ( https://www.facebook.com/FederatiaEvreilor) vor avea în 23/ 24 martie 2024 sărbătoarea de Purim.

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine 

Festivalul „Lunea curată” & Carnaval

*Organizator, Uniunea Elenă – evenimente la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”

”E Vremea Carnavalului! Lunea curată – Καθαρά Δευτέρα”, proiect al Uniunii Elene din România ( Uniunea Elena Din Romania ) ajuns la ediția XIII, se desfășoară la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” ( Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” ) sâmbătă – 16 martie 2024. Participă deputatul Dragoş Gabriel Zisopol – reprezentant al etnicilor greci în Parlamentul României, membri ai comunităților elene din țară – bineînțeles și prietenii din Comunitatea Elena Braila – Ελληνική Κοινότητα Βραΐλας – Adrian Mavrochefalos președinte, Veronica Macri secretar. Pe scena de la muzeu sunt prezenți peste 200 artiști din cele zece filiale ale Uniunii Elene, dar și ansambluri artistice ale bulgarilor (Uniunea Bulgară din Banat – România; peste 200 de artiști din 10 filiale ale Uniunii Elene, cărora li s-au alăturat prietenii din ansamblurile artistice ale bulgarilor (Uniunea Bulgară din Banat – România; Uniunea Bulgară din Banat-România / Balgarskotu Društvu ud Banáta-Rumanija), ucrainenilor (Uniunea Ucrainenilor din România; Uniunea Ucrainenilor din România Cоюз Українців Румунії) și tătarilor (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România; Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania (UDTTMR)). Programul evenimentului cuprinde și o paradă a costumelor, dar mai ales așteptatul Carnaval – evident, cu măști, conform tradiției grecești. Foto via Muzeul Satului „D. Gusti”

Lunea Curată (Kathara Deftera sau TA KOULOUMA) este prima zi a Postului Mare (Sarakosti), perioada de șapte săptămâni înainte de Sfintele Paşti şi ea urmează după o perioadă de Carnaval de trei săptămâni, cunoscută în Grecia ca „Apokries”.

** În această primă zi a Postului Mare, creștinii încep curățirea fizică și spirituală. Ei ies în natură pentru a înălţa zmee care simbolizează sufletul ce se înalță spre cer pentru a fi mai aproape de Dumnezeu. Şi cu cât zmeul zboară mai înalt, cu atât Dumnezeu aude rugăciunile lor.

În ziua de Kathara Deftera, grecii obişnuiesc să consume tarama, halva, legume, fructe de mare, supă de fasolea şi mai ales „lagana” – azimă, o pâine nedospită (israeliții au mâncat-o în noaptea ieșirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise).

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Boboteaza. Tradiții populare

*Apelăm – din nou – la specialiști în etnologie pentru a rămâne în zona autenticului

   ”În această zi, Ioan Botezătorul îl botează pe Iisus în apa Iordanului. Tot acum se ţine şi sărbătoarea Botezului, una dintre cele şapte Taine, cea fără de care nu este posibil să fii creştin. Ca orice sărbătoare mare, Boboteaza începe din ajun. În ajun oamenii postesc. Sacrificiul postului le aduce bogăţie. În anumite locuri, înainte să mănânce, femeile adună cenuşa din vatră; o vor risipi primăvara pe câmp, zicând: <Cum n-am mâncat eu în dimineaţa ajunului de Bobotează, aşa să nu-mi mănânce lighioanele roadele>. Sub faţa de masă pun sare şi mei, tărâţe şi fân. Preotul trece cu agheasmă din casă în casă. Hainele bune sunt întinse prin casă să le stropească preotul cu apă sfinţită; în felul acesta sunt ferite de molii. Copiii nu sunt bătuţi ca să nu facă bube peste an. Femeia nu se ceartă cu bărbatul. Ca să nu se înmulţească purecii, nu se cerne făină. Oamenii încearcă să-şi afle viitorul. Iar se deschid cerurile. Se spune că în noaptea de Bobotează plesnesc de ger ouăle de corb şi puii de corb îşi deschid aripile, încercând să zboare.

În ziua de Bobotează se sfinţesc apele. Se face agheasmă mare undeva, lângă o apă. Oameni iau agheasmă, îşi stropesc gospodăria şi păstrează ce-a mai rămas. Se zice că atunci când preotul aruncă în apă crucea, dracii ies din apă şi o iau la fugă pe câmp. Nu-i văd decât lupii, care se iau după ei, le rup pântecele şi le varsă maţele. Sunt buni la câte ceva şi lupii…

În Bucovina, când preotul trece pe la casele oamenilor de Bobotează, femeile leagă la crucea purtată de el fire de in şi de cânepă. Din aceste fire Maica Domnului va face o plasă pe care o va trece de trei ori prin Iad, salvând sufletele care se vor agăţa de ea. Sufletele rămase în Iad vor fi mâncate de draci. Apoi, dracii se vor mânca între ei până rămâne numai unul, Scaraoţchi. Legat de un stâlp în mijlocul Iadului, el va muri de foame. Aşa se va curăţi lumea de tot ce e necurat şi vor rămâne numai drepţii cu Dumnezeu şi cu îngerii” –

din cartea „Ghidul sărbătorilor româneşti” de Irina Nicolau (Humanitas, 1998)

În foto 1, icoană cu Sf. Nicolae și Sf. Ioan Botezătorul din colecțiile secției Enografie și artă populară Muzeul Brăilei „Carol I”,Colecțiile Etnografice realizată în tempera pe lemn cu fibră rară, semnată și datată 846 noiembrie 10, Ioan Bărbul, zugrav ot Săcile.

În foto 2, frescă de Giotto reprezentând Botezul Domnului/ „Il Battesimo di Cristo”, datată 1303 – 1305, aflată în Capela Scrovegni din Padova (asta pentru că și vechii italieni, majoritatea catolici, țin la mare preț sărbătorile religioase importante; Botezul lui Iisus este Epifania în calendarul catolic)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

  

Colinde și Sorcova. Anul Nou cu bine!

*Colinde și Sorcova. Anul Nou cu bine!*Tradiția era a Plugușorului, inclusiv în seara dinaintea de Anul Nou * Iar de dimineață urma Sorcova – un colind scurt, cântat de copii, ca o confirmare a faptului că Noul An și ciclul cosmic reintră în firesc

Velerim, velerim…

Noi urăm, copii, feciori,/ Velerim, velerim/ De cu seară până-n zori,/ Velerim, velerim…/ Și umblăm din sat în sat,/ Să arăm în lung și-n lat,/ Arăm câmpul cât mai bine,/ Pentru anul care vine,/ Ia, mai trageți plugul roată,/ Să fie holda bogată./ Noi suntem colindători,/ De cu seară până-n zori/ Ia, poftiți-ne în casă,/ Să vă fie masa masă,/ Să gustăm din ăst belșug,/ Izvodit din bob și plug,/ Că oamenii ăștia-s buni/ Și harnici pe-ăst pământ/ Urăm tare, tuturor,/ La mulți ani și-n viață spor,/ Velerim, velerim…//

(Text din culegere de colinde culese de specialiști etnologi)  

  Tradiția colindelor este strâns legată de credința religioasă, de sărbătorile Crăciunului și anului nou – se cântau până la botezul Domnului (Boboteaza). Colindele vechi sunt, în majoritatea lor, poezii frumoase în care creatorul anonim – adesea creatori multipli, cântecele îmbogățindu-se mereu de la o generație la alta – vorbea despre ce era de interes în societatea acelor epoci: munca, sporul, sănătatea, dragostea, dar și spiritualitatea, dialogul cu Creatorul, taina nașterii și a morții etc. Mersul la colindat era o formă interesantă de socializare. Colindele erau alese cu grijă, ex. la casa cu fete de măritat, la casa celor bogați, acolo unde erau copii mici etc. Gospodinele caselor care primeau colindătorii aveau grijă ca membrii cetelor să nu plece nemulțumiți; era în joc bunul renume al gazdelor. La copiii se ofereau colaci, mere, câteodată nuci.  

 Tot de datina colindelor se leagă alte obiceiuri, provenite din timpurile dinainte de creștinism. Folosirea buhaiului (buga, buha) are legătură cu o credință referitoare la alungarea duhurilor rele cu ajutorul zgomotului. De aici s-a ajuns și la folosirea pocnitorilor (nu sunt tradiționalele și nici sănătoase!). Se foloseau și bice, normal, având în vedere că în versurile colindelor apar trimiteri la arat, la plugul (din vechime) tras cu boi, cai, măgari.

Plugușorul

Bună seara la fereastră/ La boieri mari ca dumneavoastră./ Odihniți,/ Nu odihniți,/ Dar la noi nici nu gândiți./ Mânați măi…/ Hăi… hăi…// Noi știm că ne așteptați/ Cu porțile deschise,/ Cu mesele întinse,/ Cu pahare pline,/ Cu cuvinte bune./ Mânați, măi…/ Hăi… hăi…// De când seara a înserat/ Plugul nostru n-a umblat,/ Plugușor cu șase boi/ Cum este bun pentru noi./ Boii de la mijloc/ Cu steble de busuioc,/ Boii de la roate/ Cu coarnele învoalate./ Mânați, măi…/ Hăi… hăi…// Și mai avem doi buhai/:Cu jugul de putregai/ Cu proțapul de mălaiu,/ Unde dai/ Acolo stai./ Mânați, măi…Hăi… hăi…// De urat am mai ura,/ Dar ni-i că vom însera./ Drumurile ni-s departe/ Și cărările-ncurcate./ La mulți ani cu sănătate/ Și să vă fie de bine/ Ziua Sfântului Vasile./ Dumneavoastră bucurie,/ De acum până-n vecie/ Mila Domnului să fie./ Aho… hoho…//

(Din volumul „Comoara neamului” de Gheorghe I. Tazlăuanu, apărut în București, 1943)

Sorcova

Anul nou cu bine,/ Cu zile senine,/ Tot cu sănătate/ Și cu spor la toate./ Câtă șindrilă pe casă/ Atâția galbeni pe masă./ Câte pietre în munte,/ Atâtea oi în curte./ Câte nuiele în gard,/ Atâția cai în grajd./ Câți bolovani/ Atâția cârlani./ Câți cărbuni în cuptor/ Atâția gonitori în ocol./ Câte pietre în râu/ Atâția saci de grâu./ Cîte pietre în fântână/ Atâtea oale cu smântână./ Câte pene pe cocoș/ Atâția copii frumoși./ Câți cărbuni în vatră/ Atâția pețitori la fată.//

(Text din volumul „Comoara neamului” de Gheorghe I. Tazlăuanu, apărut în București, 1943)  

  Dacă multe credințe nu își regăsesc astăzi sensul (cum cea referitoare la alungarea duhurilor), cea care spune că aduce noroc colindul atât colindătorilor cât și celor colindați ar putea fi tratată cu încredere; de ce nu?!? Altfel spus, să vă fie colindul de folos!

An Nou bun!

Foto, grafică de Rodica Lomnășan

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Primiți colinda?

*Primiți colinda? * În doua zi a Crăciunului

Florile dalbe

Sculați, sculați boieri mari,/ Florile dalbe,/ Sculați voi, harnici plugari,/ Florile dalbe,/ Că vă vin colindători/ Noaptea pe la cântători,/ Și v-aduc un Dumnezeu/ Să vă mântuie de rău,/ Un Dumnezeu nou născut/ Cu flori de crini înăscut,/ Dumnezeu adevărat,/ Soare-n raze luminat./ Sculați, sculați boieri mari,/ Sculați voi, harnici plugari,/ Că pe cer s-a arătat/ Un luceafăr de-mpărat:/ Stea comată, strălucită,/ Pentru fericiri menită./ Iată, lumea se-nflorește,/ Pământul că-ntinerește,/ Un porumbel aurit,/ Dinspre apus a venit,/ Floare dalbă a adus/ Și la streașină v-a pus;/ El vă zice să trăiți,/ Întru mulți ani fericiți/ Și ca pomii să-nfloriți, / Și ca ei să-mbătrâniți,/ În pridvoare, în cerdac,/ Să-nfruntați veac după veac,/ Florile dalbe,/ Flori de măr,/ Cunună de calopăr…

** din culegere de folclor cu texte culese de specialiști etnologi (ex. Simion Florea Marian, G. Dem Teodorescu s.a.)

Armanda Filipine & revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Colind din seara de Ajun

*Colind din seara de Ajun *Primiți cu colinda? Așa-i tradiția…

Colind

Astă seară-i seară mare,/ Florile dalbe,/ Seara marelui Ajun/ Și-a bătrânului Crăciun,/ Când s-a născut Domnul bun./ Noi umblăm/ Și colindăm/ Pe-astă noapte-ntunecoasă,/ Pe cărare-lunecoasă,/ Nimerirăm l-astă casă,/ Unde șade un om bun./ Domnul bun că ne primea/ Cu clondirul de-a dreapta,/ Cu paharul de-a stânga,/ Din clondir turnându-ne,/ Din gură zicându-ne:/ Treceți,/ Mergeți/ La gradină,/ La grădina Raiului,/ Sub sprânceana plaiului,/ Rupeți fir/ De trandafir/ Și-un mănunchi de busuioc,/ Să vă poarte de noroc;/ Treceți, mergeți la fântână/ Cu-o steluță albă-n mână,/ La fântâna lui Iordan,/ Străjuită de-un zăgan./ Luați apă de botez,/ Semănând pe drum orez./ Stropiți casă,/ Stropiți masă,/ Stropiți fața lui Hristos,/ Să vă fie de folos:/ Stropiți sâni de fete mari/ Și flăcăi cu umeri tari,/ Gospodari s-or nimeri/ Și duios ne-or dărui./ Un colac/ Stropit cu mac,/ Pe colac vadra de vin,/ Cu buchet de bun pelin,/ Că așa-i lege din bătrâni,/ Din bătrâni, din oameni buni;/ Bună-i vremea-n aste case,/ Cu perdele de mătase,/ La mulți ani și sănătate/ Sănătatea-i bună-n toate…

** Text din culegere de folclor realizată de specialiști etnologi (între care și Simion Florea Marian, G. Dem. Teodorescu) cu ilustrație de Rodica Lomnășan

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Copii, la colindat în Inspectoratul Școlar Județean Brăila

*Preșcolari și elevi, din municipiu și județ, au adus și pentru inspectorii școlari bucuria cântecelor tradiționale dedicate sărbătorii Nașterii Domnului

   La sediul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila a fost animație zilele acestea. Perioada apropiată de data Crăciunului, Nașterea Mântuitorului – cea mai importantă sărbătoare a creștinilor (în România ortodocșii sunt majoritari), la ISJ Brăila a fost aproape toată săptămâna prilej de colindat. Prof. dr. Cătălin Canciu – inspectorul școlar general al ISJ Brăila, prof. Cici Mihaela Bolovan – inspectorul școlar genrral adjunct, prof. Ecaterina Bonciu – inspector școlar învățământ primar, prof. Aurelia Ion – inspector școlar de informatică dar și pentru educație permanentă & activități extrașcolare, prof. Raluca Violeta Marica – inspector școlar pentru managementul resurselor umane și alți colegi au primit colindătorii, bucurându-se de cântecele tradiționale în interpretări emoționante.

   Tradiția spune că atât cel care colindă – vestind în primul rând Nașterea Pruncului Sfânt, cât și cel colindat vor avea parte de sănătate și noroc. Pe vremuri, colinda avea loc la casele creștinilor. La oraș, se colindă și la case, și la instituții. Iar când locul de colindat este sediul ISJ, spațiu foarte important în ierarhia școlilor, cu atît mai important devine actul de a merge la colindă.

   Frumos îmbrăcați, cei mai mulți copii și tineri în costume populare sau măcar de inspirație populară – pentru că nu e simplu de lucrat un costum, chiar și pentru copil, iar de cumpărat nu e comod pentru orice familie – și cu un repertoriu în care s-a văzut investiția în timp și energie, fiecare program a meritat tot efortul. Inspectorii școlari prezenți s-au simțit răsplătiți. La fel și coordonatorii grupurilor de colindători.

   Printre primii, au fost la colindat elevii de la Școala Gimnazialã particulară „Dr. Luca” din municipiul Brăila. Apoi minunata vestire a Nașterii Domnului a fost adusă, prin colinde străvechi, de elevii cursanți ai secției canto de la Palatul Copiilor Brăila.

   Elevii Școlii Gimnaziale ”Fănuș Neagu” au ales să prezinte la sediul ISJ mai multe tradiții din perioada sărbătorilor de iarnă. Ei au interpretat colinde, dar și Capra, oferind auditoriului șansa să retrăiască – măcar pentru câteva minute – farmecul copilăriei.

   De la Școala Gimnazială Drogu, structură a Școlii Gimnaziale ”Toma Tâmpeanu” din comuna Galbenu, elevii coordonați de prof. Daniel Cîrîc (foto 1) au adus acele colinde care i-au clasat pe locul întâi la recentul concurs interjudețean desfășurat la ei în școală.

   Momente deosebite au fost și la întâlnirea inspectorilor școlari cu membrele grupului vocal de la Liceul Tehnologic „Matei Basarab” din Măxineni (foto 2), pentru că elevele au transmis urarea „Crăciun fericit!” prin intermediul unor colinde bizantine.

  Drăgălașii programelor de colinde au fost prichindeii, respectiv copiii de la învățământul preșcolar. Au urat cum au putut mai bine celor de la ISJ copii de la Grãdinița nr. 31 (foto 3), structură a Școlii Gimnaziale ”A. S. Puskin”, copii de la Grãdinița cu Program Prelungit nr. 7 și copii de la Grădinița PP nr. 11. Dacă s-au încurcat, au fost iertați. Cum să te superi pe o fetiță sau un băiețel cât o păpușă care încearcă să cânte de la un capăt la altul un ditamai colindul și uită sau încurcă vers? Nu poți. Așa că te prefaci că nu s-a întâmplat; și programul e perfect.

 

   Conform tradiției, copiii colindători au primit daruri împreună cu felicitările binemeritate – atât pentru prezentarea colindelor și a altor obiceiuri de iarnă, dar și pentru că le păstrează în atenția contemporaneității, protejându-le în fața tendințelor moderniste tot mai agresive în a schimonosi și denatura tradițiile autentice. În principal școala ar trebui să se opună acestor fenomene toxice pentru cultură, în general, și arta populară, în cazul de față.

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei

Moș Crăciun, cu daruri pentru copiii angajaților Flotilei Fluviale

*Moș Crăciun, cu daruri pentru copiii angajaților Flotilei Fluviale * A fost și program de colinde

 

Militarii marinari din Flotila Fluvială au păstrat, la Brăila, tradiția sărbătorilor de iarnă și, împreună cu cei mici – pentru care a fost organizat un moment special în acest sens – l-au primit pe Moș Crăciun.

A fost și recital de colinde interpretat de grupul de colindători al Forumului Tinerilor din România, Filiala Brăila și oferit de elevi de la Școala Gimnazială „Spiru Haret” din Însurăței și de membri ai filialei Brăila a Forumului Tinerilor.

Ca de fiecare dată, Moș Crăciun a venit încărcat de cadouri, bucurându-i pe copii.

#ForțeleNavaleRomâne 21 decembrie 2023 Foto via Flotila Fluvială

Armanda Filipine & Armanda Filipine & revista Braila Chirei