* In Bucuresti, osemintele domnitorului Constantin Brancoveanu au fost exhumate din Biserica „Sf. Gheorghe cel Nou’ si sunt duse in procesiune pe strazile capitalei * Data de 21 mai este prilej de sarbatoare onomastica pentru crestinii cu numele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, conform calendarului crestin-ortodox
La sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena – 21 mai, de hramul istoric al Catedralei patriarhale din Bucuresti au loc mai multe manifestări înscrise în calendarul evenimentelor din 2014, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni în Patriarhia Română, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică (1714-2014). 
Asa cum se precizeaza si pe site-ul BOR, evenimentele organizate de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor se vor desfăşura după următorul program:
la orele 7.00, moaştele Sfinţilor Împărati Constantin şi Elena, ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor, vor fi aşezate în baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, pentru a fi venerate de către cler şi credincioşi;
de la orele 9.00, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficiaSfânta Liturghie înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în Altarul de vară al Catedralei patriarhale;
la orele 12.30, după Sfânta Liturghie, va avea loc premierea câştigătorilor celor două concursuri naţionale „Sfânta Euharistie-lumina vieţii creştine” şi „Icoana ortodoxă – Lumina credinţei”, organizate de Patriarhia Română în anul 2014 pentru copiii şi tinerii ortodocşi din întreaga ţară;
de la orele 15.00, va avea loc procesiunea cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde a fost înmormântat acest sfânt martir al poporului român, în anul 1720.
Procesiunea, la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi, se va desfăşura pe traseul Catedrala patriarhală, aleea Dealul Mitropoliei, cu oprire la Crucea brâncovenească, strada Bibescu Vodă, bulevardul Unirii, strada Sfinţii Apostoli, cu oprire la Biserica „Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa”, strada Palatul Justiţiei, strada Danielopol Gheorghe, strada Poenaru Bordea, strada Operetei, bulevardul Naţiunile Unite, Calea Victoriei, bulevardul Regina Elisabeta, cu oprire la Universitatea Bucureşti (în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea„Sfântul Sava” şi „Academia Domnească”, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir), bulevardul Ion C. Brătianu, iar apoi procesiunea se va încheia la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” (în jurul orei 17.00). Acolo, racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu va fi aşezată spre venerare în baldachinul special amenajat în această ctitorie brâncovenească.
Traseul este similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica “Sfântul Gheorghe Nou” din Bucureşti.
* * *
Constantin Brâncoveanu a fost un mare boier, domn al Țării Românești între 1688 și 1714 și nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. În perioada sa de domnie, Țara Românească a cunoscut o perioadă de dezvoltare cultural-spirituală. A ctitorit multe lacasuri de cult, manastirile Sambata de Sus, Surpatele, Polovragi, Turnu si Horezu – un complex inclus astazi in patrimoiul UNESCO. O frumoasa biserica ridicate la indemnul sau este „Sfantul Gheorghe cel Nou”, unde a fost reinhumat. Implicandu-se personal in actiunile de ridicare a unor edificii a condus la crearea stilului arhitectonic numit dupa sine, brancovenesc – o inedita imbinare a elementelor neo-bizantinismului cu cele ale renascentismului. A contribuit, decisiv, la ridicarea scolii pe teritoriul romanesc. Astfel, manastirea Sfantul Sava este locul unde se va naste, mai tarziu, ilustra scoala omonima, iar Academia domneasca din 1964, care i se datoreaza, de asemenea, este o mica parte din ceea ce a lasat luminatul domn pe care turcii nu l-au mai dorit si de aceea l-au chemat la ordine, cum se spune astazi, impreuna cu cei patru fii ai sai – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. In revista Historia avem un rezumat al elementelor care au condus la tragedie: „În anul 1711, Dimitrie Cantemir, care era domnul Moldovei, împreună cu ţarul Rusiei Petru I se ridică împotriva Imperiului Otoman. În acelaşi timp spătarul Toma Cantacuzino trece de partea ruşilor şi cucereşte Brăila. Toate acestea se întâmplă fără ştirea lui Brâncoveanu. Bătălia decisivă de la Stănileşti a fost câştigată de turci. Brâncoveanu erau compromis în ochii otomanilor prin acest act de trădare. La acest eveniment s-au adăugat şi uneltirile unor boieri care l-au făcut pe domnul Brâncoveanu să cadă în dizgraţie. Acesta este mazilit în Săptămâna Patimilor din anul 1714. El şi familia sa sunt duşi la Constantinopol. Toate bunurile familiei Brâncoveanu sunt confiscate. Din aprilie până la sfârşitul lui iulie, membrii familiei Brâncoveanu sunt supuşi unor torturi cumplite precum: întinderea pe roată, strângerea capului cu un cerc din metal, arderea cu fierul înroşit, înţeparea mâinilor şi a picioarelor. Toate aceste fapte se petreceau în temniţa Edicule, Cele Şapte Turnuri din Istanbul. Ziua execuţiei a fost 15 august, când Constantin împlinea vârsta de 60 de ani. Mai întâi au fost decapitaţi fiii şi ginerele pentru ca domnitorul să poată privi moartea celor dragi. Constantin, Stefăniţă, Radu, Mateiaş şi Enache Văcărescu sunt ucişi fără milă. Sultan era Ahmed al III-lea. Apoi la urmă a fost decapitat şi Constantin Brâncoveanu. Trupurile lor au fost aruncate în apele Bosforului, iar capetele au fost înfipte în prăjini şi au stat trei zile la poarta Seraiului. Mai târziu puţin cadavrele au fost pescuite din mare şi duse la o mânăstire bizantină. Trupul domnului Brâncoveanu a fost adus la Bucureşti pe ascuns şi a fost îngropat la Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Plăcuţa de deasupra marmantului a fost lăsată fără inscripţie de teama turcilor. Însă pe candela de argint ce ardea desupra criptei avea gravate cuvintele: „fericitului Domnu Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod…”. Aceasta candela a fost cea care a condus la descoperirea mormantului.
În anul 1992, brâncovenii sunt canonizaţi şi trecuţi în rândul sfinţilor, ca şi Ştefan cel Mare. In data de 15 august sunt venerati de BOR ca Sfinții Mucenici Brâncoveni.
Și medicul brăilean Cristian Pricop, candidat pe lista PNL la europarlamentare, este de părere că pentru sănătate trebuie să se găsească soluții, iar acestea vin mai rapid prin intermediul proiectelor europene. ”Suntem defavorizați în fața Europei, noi, în România, de aceea avem mult de făcut și cred că putem să atragem bani europeni. Europarlamentarii sunt garanția că se pot atrage mai ușor bani dacă se scriu proiecte viabile”, a precizat dr. Cristian Pricop – președintele Colegiului Medicilor Brăila, consilier local municipal. 
BRAILA CHIREI 